Puțini oameni știu că argentiniencele au jucat un rol semnificativ în istoria informaticii din America Latină. În anii '60 a fost creat în Argentina primul limbaj de programare, denumit „Compilador del Instituto de Cálculo” („Compilator al Institutului de Calcul”, ComIC pe scurt). Aceasta este o poveste despre însușirea tehnologiei de către programatori, matematicieni și pedagogi într-un context istoric plin de transformări tehnologice și politice.
Un limbaj de programare este un set de „reguli gramaticale” și instrucțiuni pentru un calculator electronic. Deci, într-un fel, femeile au învățat primul calculator electronic științific din Argentina al vremii respective „să vorbească”.
La doar câțiva ani după ce femeilor li s-a permis să voteze în Argentina, și într-un context tumultos în care s-au format mai multe dictaturi, un grup de studente din prima generație de la Informatică Științifică din cadrul Universității din Buenos Aires [2], care absolvise recent, a construit ComIC pentru a completa calculatorul electronic național „Clementina [3]“. La acea vreme, informatica era considerată drept serviciu public.
O astfel de poveste nu face de obicei parte din istoria recunoscută a informaticii, iar rolul femeilor a fost șters sau uitat, chiar dacă ele au reprezentat o parte fundamentală a acesteia. Programatoarea uruguayană Gaba, care a cerut să i se folosească porecla, fiindcă aceasta este identitatea ei publică, a scos în evidență pentru Global Voices faptul că noi toți avem povești care au legătură cu tehnologia și că este important să le recuperăm.
La acea vreme, informatica nu era considerată un domeniu orientat mai mult spre bărbați, spre deosebire de zilele noastre, când femeile sunt o minoritate în STEM. Cercetătoarea Sasha Costanza-Chock a povestit în cartea sa, Design Justice:
Limbajele de programare sunt marcate de contextul lor istoric, iar ComIC nu face nici el excepție. Programatorul și tâmplarul mexican Federico Mena Quintero ne-a spus:
The history of programming languages is not only about how we give instructions to the computer, but how we conceive the computer's capabilities. Because what we write in a programming language is not exactly what the computer can do, [it goes beyond].
Istoria limbajelor de programare nu se referă doar la cum dăm instrucțiuni calculatorului, ci la cum îi concepem capacitățile. Fiindcă ceea ce scriem noi într-un limbaj de programare nu este exact ce poate face calculatorul, [e mai mult de atât].
Gaba are propria ei defininiție din experiența lucrului la Tor Project [4], o organizație care apără libertatea pe internet prin rețele și softuri deschise.
[A programming language is] a way of approaching and structuring the design on how to do things. Each programming language has its own way of structuring or organizing how to tell things to the computer. It's a way of structuring how you explain to someone else how to do something.
[Un limbaj de programare este] un fel de a aborda și structura proiectarea modului de a face lucrurile. Fiecare limbaj de programare are felul său propriu de a structura sau organiza modul în care spune lucruri calculatorului. Este un mod de structurare a felului în care i se explică cuiva cum să facă ceva.
La acea vreme, informatica era considerată drept un serviciu public, din moment ce universitățile gestionau puținele calculatoare electronice disponibile în America Latină cu scop academic și științific și pentru nevoile guvernelor. Prin urmare, acest limbaj de programare a fost dezvoltat pentru primul calculator eletronic științific din Argentina, cunoscut și sub numele de Clementina, instalat la Institutul de Calcul [5] de la Universitatea din Buenos Aires, care era folosit pentru a rezolva probleme începând cu studiul râurilor din zonă, prin intermediul mijloacelor și modelelor matematice, până la prelucrarea datelor recensământului național din 1960.
Atunci limbajele de programare erau scrise la comandă pentru fiecare calculator în parte, nu pentru utilizarea pe scară largă pentru mai multe modele. Așadar, povestea calculatorului electronic Clementina este necesară pentru a putea relata geneza creării ComiC.
Oh My Darling, Clementine
Primul calculator științific din Argentina s-a numit Clementina, după cântecul Oh My Darling, Clementine [6], popular în Statele Unite, care a venit cu calculatorul model Mercury ca exemplu de program de calculator. Clementina a funcționat în agenții guvernamentale din Argentina între anii 1961 și 1971.
Unul dintre momentele cheie din perioada în care grupul de femei a lucrat cu Clementina a fost recensământul național din 1960. Această primă sarcină a durat 30 de minute, a relatat [7] la televizor matematiciana Rebeca Guber, unul dintre liderii proiectului. Ea a menționat că, în primii trei ani, calculatorul electronic a susținut întregul stat argentinian pentru că era singurul calculator de acest fel. Au fost cei mai buni ani ai săi, fiindcă, de la prima sarcină de doar 30 de minute a prelucrării datelor recensământului național, a ajuns să lucreze 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.
În cuvintele lui Manuel Sadosky, care a condus negocierile pentru achiziționarea calculatorului, citate în cartea Manuel Sandosky, el Sabio de la Tribu (Manuel Sandosky, the Wise Man of the Tribe):
For the first time, a computer was used for data development and evaluation, which saved a lot of time. Before, it took about ten years just to process the data.
Pentru prima dată, era folosit un calculator electronic la dezvoltarea și evaluarea datelor, ceea ce a salvat foarte mult timp. Înainte, doar procesarea datelor dura aproximativ zece ani.
De asemenea, grupul de femei a creat limbajul de programare ComIC special pentru Clementina, în timp ce înainte calculatorul funcționa cu ajutorul limbajului Autocode. Autocode este un set de limbaje de programare dezvoltat între anii 1950 și 1960. Noemí Susana Silvia García, unul dintre programatori, a spus [8]:
This group needed a new more user-friendly language than Autocode and the new language project, called COMIC (Compiler Institute Calculus Compiler), was developed and implemented in its entirety by the group led by Professor Wilfred Durán and integrated by Clarisa Cortes, Cristina Zoltán, Liana Lew and myself.
Acest grup avea nevoie de un limbaj mai ușor de utilizat decât Autocode, iar noul proiect denumit COMIC (Compilator al Institutului de Calcul) a fost dezvoltat și implementat în totalitate de către echipa condusă de profesorul Wilfred Durán și integrat de către Clarisa Cortes, Cristina Zoltán, Liana Lew și de mine.
Clementina a funcționat bine, până când poliția federală argentiniană a evacuat în mod violent studenți și profesori de la cinci facultăți ale Universității din Buenos Aires în 1966, în ceea ce a devenit cunoscut drept La Noche de los Bastones Largos (Noaptea bastoanelor lungi [9]). Acest eveniment a marcat sfârșitul muncii de cercetare și, ulterior, declinul Clementinei, în ciuda eforturilor tehnice de a păstra calculatorul operațional. Facultățile au fost ocupate de studenți, profesori și absolvenți care s-au opus intervenției politice a guvernului militar, condus de Generalul Juan Carlos Onganía, în afacerile universitare.
După evacuare a existat o resemnare masivă. Dintr-o echipă de 70 de persoane au mai rămas doar 7 tehnicieni, a rezumat Gruber. Mulți dintre membrii de bază și fondatori ai proiectului Clementina au plecat în exil. În cuvintele Victoriei Bajar, primul programator care a absolvit specializarea de Calculatoare Științifice:
There was a discontinuity, but [the work] was sown elsewhere. And in those other parts it blended with the experiences of those other places.
A existat o discontinuitate, însă [lucrarea] a fost sădită în altă parte. Și în acele părți s-a îmbinat cu experiențele din acele alte locuri.
Gaba încheie întrebându-se de ce această parte din istoria tehnologiei a fost ștearsă și cum o putem recupera.
[It's important to] bring back that history where the development of technology is not about isolated people in a garage…. That we develop technology in community, we develop technology with others and not totally isolated. That in the South and in other places that are not ‘first world’ technology is also developed.
[Este important să] readucem acea istorie în care dezvoltarea tehnologiei nu se datorează unor oameni izolați într-un garaj…. Să dezvoltăm tehnologia în comunitate, să dezvoltăm tehnologia împreună cu alții și nu complet izolați. Este important că și în sud și în alte locuri care nu sunt „lumea întâi” se dezvoltă tehnologia.
