- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Conexiunea reduce impactul schimbărilor climatice în Gran Chaco, America de Sud

Categorii: America Latină, Argentina, Bolivia, Paraguay, Citizen media, Dezastru, Femei și gen, Indigeni, Media și jurnalism, Mediu înconjurător, Reacție umanitară, Tehnologie

Fotografie de Mijail Miranda, utilizată cu permisiune.

Acest articol a fost publicat în original în revista online boliviană Muy Waso [1] și este republicat de Global Voices în cadrul unui parteneriat mediatic.

O serie de proiecte digitale inovatoare utilizează tehnologia pentru a ajuta populațiile locale să facă față mai ușor efectelor crizei climatice într-una dintre pădurile cele mai diverse din punct de vedere al biosferei din America Latina. Regiunea Gran Chaco este a doua pădure de pe continent ca mărime și ca importanță. Suprafața sa se extinde în patru țări și numără peste 100 de milioane de hectare. Mai bine de opt milioane de persoane trăiesc în acest teritoriu.

Din cauza condițiilor teritoriului său și intervenției umane, Gran Chaco este una dintre regiunile cele mai vulnerabile în fața efectelor crizei climatice din America Latină. Eroziunea solurilor, deșertificarea și alterarea regimului hidric sunt câteva dintre problemele care afectează acest teritoriu.

În următorii 30 de ani este prevăzut un impact și mai semnificativ. În mod special în ceea ce privește secetele și inundațiile, sau creșterea numărului fenomenelor climatice extreme.

Conform Fundației Vida Silvestre Argentina [2], dacă defrișarea și schimbul modului în care solurile sunt folosite în Gran Chaco contină ca și până acum, rezultatele vor fi catastrofice. Până în 2028 această regiune ar putea pierde o suprafață echivalentă cu de 200 de ori suprafața orașului Buenos Aires.

Verónica Quiroga, doctor în biologice, a explicat pentru Mongabay [3] faptul că „ciclurile extreme sunt naturale în Chaco”, dar că în prezent frecvența lor se măsoară în ani. Înainte, aceste schimbări erau calculate în decenii.

Viața în Gran Chaco

Conform informațiilor mai recente [4], în Gran Chaco trăiesc peste opt milioane de persoane. Aproape 300 de mii dintre acestea se găsesc în Bolivia. În sânul acestei populații există cel puțin cinci popoare indigene.

Cea mai mare parte a locuitorilor „se dedică agriculturii [5], creșterii animalelor, apiculturii și artizanatului”. Fără îndoială, multe dintre aceste activități sunt amenințate de expansiunea agroindustrială și de producerea acesteia la scară mare.

Aceste probleme locale, acutizate de schimbările climatice locale, amenință supraviețuirea celor care trăiesc în Gran Chaco.

“Această nouă variație climatică afectează deja populațiile și sistemele lor de producție, cu pierderi la nivelul agroproductivității, al reducerii calității și al disponibilității apei, al ieșirii din matcă al râurilor, precum și al incendiilor”, avertizează Mauricio Moresco [6], coordonator al proiectului Gran Chaco Proadapt [7].

După Mauricio, este urgentă „accelerarea creării de noi capacități, instrumente, cunoștințe și modele de producție și de comercializare care să permită comunităților din Gran Chaco și ecosistemelor să-și reducă vulnerabilitatea”.

Conexiune și tehnologie în fața crizei

Râul Pilcomayo [8] traversează regiunea Gran Chaco în trei țări. Parcurge peste o mie de kilometri de la sursa lui din Bolivia până pe teritoriul argentinian. Pilcomayo este unul dintre râurile cu cea mai mare cantitate de transport de sedimente din lume, iar în perioadele de aflux, până la o treime din volumul său [9] este compus din sedimente.

În timpul sezoanelor ploioase, această caracteristică și traiectoria ei impredictibilă fac ca multe case și culturi din localități limitrofe să fie înecate în noroi.

Vedere din satelit a segmentului superior al râului Pilcomayo, la 40 de kilometri de Villa Montes. Sursă: Oton Barros/Wikimedia

Pentru a înfrunta aceste riscuri, populații indigene au început să lucreze pentru crearea unui proces participativ regional între Argentina, Bolivia și Paraguay la începutul acestui mileniu. De atunci, acest proces s-a consolidat și a înglobat ajutor din partea diverselor organisme pentru a deveni un sistem de alertă rapidă care are loc prin mijloacele de comunicație digitale. Se folosesc grupuri de Whatsapp (canalul de mesagerie cel mai utilizat și la care majoritatea are acces în zonă), dar și alte canale precum Telegram, Twitter și Facebook. 

Sistemul de Alertă Rapidă, cunoscut sub numele de SAT, este un efort care implică colaborarea între sectoare distincte precum tehnicieni și locuitori, dar administrarea este făcută de către populațiile locale. Conform Comisiei Globale de Adaptare [10], cu un aviz de numai 24 de ore în caz de furtuni în apropiere, pagubele pot fi reduse cu 30%.

Marko Carraso, din partea Fundației Avina [11], o organizație care sprijină acest efort, spune că “este vorba despre un proces colaborativ amplu, având în vedere că are ca rezultat acțiuni de adaptare, de rezolvare de conflicte, administrare de crize și o generare de date climatologice constante”.

Femei NANUM

Inițiativa NANUM Mujeres Conectadas [12] este un proiect trinațional (conform organizațiilor publice și private din Argentina, Bolivia și Paraguay), implementat la sfârșitul anului 2019, pentru a genera acțiuni și parteneriate în acest teritoriu în vederea conectării la internet a cinci mii de femei din întreaga regiune Gran Chaco.

În acest fel, ele pot crea rețele de alertă rapidă pentru situații de urgență, programe de comunicare medioambientală [13], informare climatică și comercializarea produselor lor.

“În lumea actuală (…) informația este cheia luării deciziilor corecte în fața acestor efecte. Comunitățile trebuie să ia măsuri de urgență pentru reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora și monitorizarea impactului acestora”, comentează Marcela Zamora, administrator bolivian în cadrul proiectului NANUM Mujeres Conectadas și responsabil pentru conservare al Fundației Nativa [14].