În Colombia, „yatulele” reprezintă cămara și farmacia indigenilor misak

Indigenii misak se consideră fiii și fiicele apei și curcubeielor. Aceștia sunt cunoscuți pentru practicile lor agricole tradiționale numite yatule, livezi de familie în jurul caselor.

În mod tradițional, aceștia trăiau în provincia Cauca din sud vestul Columbiei. Dar lipsa terenurilor i-a forțat să se mute. Acum, aceștia trăiesc în provincii învecinate precum Valle del Cauca, Huila, Putumayo, Caquetá, Meta și Cundinamarca. Potrivit datelor de la nivel național din 2018 ^[1], există aproximativ 21,703 de indigeni misak ^[2], iar ei reprezintă una dintre cele de mai bine de 100 de populații indigene din Columbia. Majoritatea acestora trăiesc în rezevația Guambía ^[3], o proprietate colectivă lângă Popayán, capitala provinciei Cauca.

Pe lângă yatule, indigenii misak sunt cunoscuți și pentru că au o universitate aflată în rezervație, dar și pentru că au răsturnat ^[4] monumente dedicate cuceritorilor în timpul grevei naționale din Columbia ^[5]din mai și iunie 2021.

Pentru ei, practica ancestrală a yatulelor este esențială. Deoarece aceștia se bazează pe agricultură, uitarea acestor practici agricole poate duce la eșecul lor economic și alimentar. Așadar, ei recuperează aceste cunoștințe și le transmit întregii comunități, în special generaților mai tinere. Femeile joacă un rol important în păstrarea yatulelor.

Când mergi prin rezervația lor, poți vedea diferite culturi pe marginea drumului. Generație după generație, indigenii misak au menținut practica ancestrală a yatulului. Yatulul este format din culturi asociate precum cartofi, porumb, fasole și ceapă, printre alte plante medicinale ale căror nutrienți se completează unul pe celălalt și mențin terenul sănătos.

Așa cum au învățat de la strămoși, păstrarea acestor yatule este crucială pentru supraviețuirea lor. Prin plantarea și îngrijirea semințelor, această practică cere să fii respectuos cu pământul, urmând ciclurile sale și fazele lunii, precum și luarea în considerare a altitudinii la care se află fermele.

O practică ancestrală

Locuind pe pământul strămoșilor ei, Mamá Cecilia Tombé afirmă că legătura poporului ei cu Mama Natură începe din pântecul mamei. De când sunt mici, părinții îi învață pe copii cum să aibă grijă de pământ, cum să mulgă vacile și alte munci agricole.

Păstrarea modurilor ancestrale de a face lucrurile ajută comunitatea să evite eșecul economic și nu o lasă pe Mama Natură să se îmbolnăvească. Acest lucru poate implica practici legate de ciclurile reproductive ale femeilor. Tombé a explicat:

No se podía caminar sobre la tierra cuando se tuviera el periodo de la mujer. Esto era grave pues, aunque es señal de vida, a la vez es un “sucio” que ella expulsa. Como la tierra es muy sana, tiene su espíritu, no debemos ensuciarla.

Nu puteam face agricultură când eram la menstruație. Acesta este un lucru serios, deoarece chiar dacă este un semn de viață, este de asemenea văzut și ca fiind ceva „murdar” pe care femeile îl dau afară. Mama Natură este foarte sănătoasă, ea are un spirit, nu ar trebui să-l murdărim.

Yatulul și focul sunt esențiale în viața comunității misak. Mama, tatăl și copiii petrec timpul împreună în jurul focului la apusul soarelui. Aceștia iau cina, povestesc despre ce au făcut și își planifică a doua zi de muncă la yatulul lor.

Maria Victoria Muelas, o membră a grupului Siembra („Însămânțare”), subliniază că fiecare nouă familie ar trebui să țină seama de locul unde se află yatulul ei. Acesta ar trebui să fie lângă bucătăria familiei, de exemplu, pentru că acolo generația mai tânără învață cum să cultive pământul și să iubească munca.

Livezile de familie nu se găsesc doar la țară. Acestea există și în zona urbană. În curtea propriei case din Silvia, orașul din rezervație, María Antonia Muelas are un mic yatul. Ea folosește coji de ouă și un tip de banane pentru a face compost organic ca să fertilizeze solul.

Medicina tradițională

María Antonia Muelas locuiește cu fiica sa, Mamá Adriana Velasco, o doctoriță tradițională. Tatăl lui Velasco a fost un vindecător tradițional bine cunoscut în comunitatea lor. La vârsta de 23 de ani, ea a călcat pe urmele tatălui său și a dărâmat zidurile care le împiedicau pe femei să devină orice își doreau, inclusiv doctorițe.

La început nu i-a fost ușor, dar acum ea este respectată de comunitatea sa, spune aceasta. Ea a mai zis:

Ahorita estamos en ese tema de repensarnos la fuerza de la mujer. Ya las mujeres están saliendo a los espacios y las mujeres se están auto-reconociendo como sabedoras. Eso está bien porque se fortalece ante la gente la idea de que las mujeres también pueden ejercer la medicina propia.

Acum regândim puterea femeilor. Femeile preiau roluri netradiționale și ne considerăm noi înșine ca fiind femei înțelepte. Acesta este un lucru bun, deoarece consolidează printre oameni ideea că femeile pot practica și ele medicina tradițională.

Ea folosește semințe cultivate de mama sa pentru a-i vindeca pe oamenii care îi cer ajutorul atunci când se simt rău sau „nearmonizați”, adică atunci când nu se simt bine emoțional sau fizic.

Succulenta, cunoscută în română ca trandafirul mexican ^[6], este folosită pentru a reduce febra; panseluța îi ajută pe elevi și studenți să-și țină mințile ascuțite și să evite confuziile; semințele de avocado vindecă insomnia, iar o infuzie din frunzele copacului nativ arrayán ajută la durerea de gât.

Indigenii misak din Guambía au multe opțiuni pentru a rămâne sănătoși. Aceștia pot opta pentru medicina tradițională sau occidentală, deoarece ambele tipuri sunt furnizate de spitalul din apropiere numit Mamá Dominga.

Acesta este administrat de Mamá Ascensión. Ea coordonează de asemenea un program de sănătate publică care promovează o rețea de doctori tradiționali pe care oamenii îi pot găsi în apropiere.

Rețeaua oferă servicii de moșit, practici de armonizare emoțională și fizică, medicamente tradiționale și terapii alternative.

Ascensión a spus:

Esto se maneja desde la familia. Casi no van al hospital, sino que manejan la planta, la espiritualidad propia y con su médico o médica de confianza hacen refrescamientos o armonizaciones para no enfermar físicamente y para vivir en armonía con la familia, el entorno y la comunidad. Eso es lo primordial.

Aceste practici sunt făcute în familie. Oamenii merg rar la spitale. Aceștia folosesc plante, urmează practici spirituale și, împreună cu doctorul lor tradițional de încredere, fac revigorări sau armonizări pentru a evita să se îmbolnăvească și pentru a trăi într-un mod echilibrat cu familia lor, cu mediul înconjurător și cu comunitatea. Acest lucru este foarte important.

Ei consideră toate plantele ca fiind speciale, iar acestea au rol de medicamente sau de alimente. Yatulele sunt esențiale culturii acestora. Plantele îi însoțesc în toate etapele vieții: înainte să se nască, în timp ce cresc și la moarte.

María Victoria Muelas spune:

Unas horas antes del parto, la mujer consume plantas medicinales para calmar el dolor y después del nacimiento del bebé se utilizan para el baño de él y de la madre, para que ella se reponga y produzca más leche materna. Además, durante el primer periodo menstrual son utilizadas y a la hora de la muerte preparan sahumerios antes de que los espíritus retornen al inicio.

Cu câteva ore înainte să nască, femeile consumă plante pentru a reduce durerea, iar după naștere, acestea le folosesc pentru îmbăierea lor și a bebelușilor. Sunt de asemenea folosite pentru recuperarea lăuzelor și pentru a produce lapte matern. Plantele sunt folosite și la primul ciclu menstrual, iar la moarte,sunt pregătite sahumerios [băi de fum] înainte ca spiritele să se întoarcă la origine.

Mercedes Tunubalá, primarul orașului Silvia, a învățat de la mama sa cum să planteze și cum să recolteze produse agricole. În timpul actualului său mandat din guvernul local, aceasta vrea să consolideze economiile indigene bazate pe yatul, care ajută familiile să economisească 80% din venituri cu mâncarea de bază.

În Columbia, economiile indigene locale funcționează diferit de economia la scară largă, neoliberală care predomină în restul regiunii. Tunubalá a spus:

Desde la visión nuestra, la economía no es de mercado, sino de conservación. Siempre pensando en el medio ambiente, en el entorno, en el relacionamiento de los espíritus de la naturaleza y el respeto de la madre tierra, respeto que debe tenerse en cada uno de los pasos del ciclo de la producción.

Din perspectiva noastră, economia înseamnă conservare, nu o piață. Ne gândim mereu la mediu, la ceea ce ne înconjoară, la relația cu spiritele naturii și la respectul nostru pentru Mama Natură, respect care trebuie luat în considerare la fiecare etapă a ciclului de producție.

*Acest articol a fost scris cu sprijinul Rețelei de Jurnalism de Mediu a Internews, împreună cu Diana Jembuel.