[1]Ziare indiene de vânzare la un magazin din New Delhi. Imagine prin Wikipedia de Shajankumar [1]. CC BY-SA 3.0 [2].
În februarie 2022, guvernul central indian a publicat mult așteptatele directive centrale pentru acreditarea presei. Directivele [3] stabilesc criteriile de eligibilitate pentru jurnaliști și ofițeri de presă în vederea obținerii acreditării, procesul de obținere a acreditării și motivele de suspendare a acesteia. De asemenea, acestea enumeră sarcinile și competențele organismului de conducere, comitetul central de acreditare media, responsabil pentru facilitarea procesului. Acreditarea oficială le permite [4]lucrătorilor din domeniul mass-media să aibă acces la birourile guvernamentale fără a fi blocați în hățișuri birocratice și să asiste la reuniuni speciale, constituind astfel un instrument esențial pentru a-i trage la răspundere pe oficiali și pentru a înțelege deciziile guvernului. Jurnaliștii acreditați și membrii familiilor acestora sunt, de asemenea, eligibili [4] pentru subvenții guvernamentale în cadrul anumitor programe.
Directivele anterioare erau de natură mai generală și indicau că acreditarea poate fi revocată în cazul în care se constată o utilizare abuzivă. În noile directive [5], există 10 dispoziții specifice în baza cărora acreditarea unui jurnalist poate fi revocată.
Care a fost răspunsul?
Directivele au provocat o reacție negativă din partea presei indiene, a activiștilor și a cetățenilor în cauză. O nouă clauză adăugată care stabilește condițiile de suspendare a acreditării a stârnit temeri cu privire la cenzurarea presei de către stat. Clauza prevede că acreditarea unui jurnalist poate fi revocată [3] în cazul în care “acesta acționează într-un mod care dăunează suveranității și integrității Indiei, securității statului, relațiilor de prietenie cu statele străine, ordinii publice, decenței sau moralității sau în caz de sfidare a instanței, defăimare sau incitare la comiterea unei infracțiuni”. Printre alte clauze, acreditarea jurnalistului poate fi, de asemenea, suspendată dacă acesta din urmă este acuzat de infracțiuni grave și recunoscute.
Cei care se opun regulilor subliniază că astfel de clauze vagi ar putea compromite activitatea jurnaliștilor, determinându-i să lucreze la voința statului. Editor’s Guild of India a cerut Centrului să revoce regulile, în principal pentru că principalele părți interesate nu au fost consultate. Punând sub semnul întrebării motivele generale de suspendare, printre care “a fi acuzat de o infracțiune gravă și recunoscută” și “defăimare”, spun [6] aceștia, “este clar că aceste clauze vagi, arbitrare și draconice au fost incluse cu intenția de a limita orice raportare critică și investigativă asupra afacerilor guvernamentale”. De asemenea, aceștia își exprimă îngrijorarea cu privire la condiționalitatea obținerii unei verificări din partea poliției pentru acreditare, deoarece aceasta ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a înăbuși libertatea de exprimare. Ca o extensie a preocupărilor enumerate de Ghildă, este esențial de remarcat că nu este neobișnuit ca jurnaliștii să fie sancționați [7] cu un prim raport de investigare (First information report [8], FIR) pentru încălcarea anumitor legi penale, inclusiv [9]unele legi anti-terorism. Defăimarea este un alt instrument folosit pentru a reduce la tăcere criticii și jurnaliștii. În India, aceleași organizații de presă prezintă [10] cazuri de defăimare una împotriva celeilalte. În cazul în care se vor menține aceste directive, conform cărora defăimarea este un criteriu pentru retragerea acreditării, acestea ar putea pur și simplu să consolideze voința existentă de a prezenta cazuri de defăimare împotriva mass-media.
Press Club of India [11] (PCI), împreună cu alte importante grupuri de jurnaliști, a luat numeroase măsuri pentru a presa guvernul. Pe 11 februarie, PCI a trimis o scrisoare [12]guvernului exprimându-și nemulțumirea față de directive. Mai târziu, clubul a început și strângerea de semnături. Pe 25 februarie, PCI, Editors Guild of India [13], și Indian Women Press Corps (IWPC [14]) au aprobat în unanimitate o rezoluție împotriva regulilor și au trimis o copie a scrisorii ministerului. Documentul declara [15]: „Guvernul nu a fost capabil să clarifice logica și urgența acestei mișcări, care pur și simplu a creat o criză inutilă între guvern și mass-media”.
Unii jurnaliști și avocați au scris articole de opinie subliniind repercusiunile importante pe care le-ar avea astfel de linii directoare asupra libertății presei și a valorilor democratice. Seema Chisti, scriitor și jurnalist, notează [16]: “Noile ‘orientări’ nu privesc ‘acreditarea’ jurnaliștilor, ci mai degrabă modul în care democrația este tratată de cei aleși. Acestea sunt o măsură a modului în care guvernul vede rolul întrebărilor, al accesului și al transparenței.” Seema subliniază că aceste reguli sunt de fapt o altă modalitate de a reduce libertatea presei. Într-un alt articol [17], Dr. V Suresh, secretarul național al People’s Union for Civil Liberties, a scris: “Puterile absolute pot fi invocate cu ușurință de agențiile de stat la cea mai mică aluzie la o piesă jurnalistică critică, care pune la îndoială sau contestă versiunea guvernului asupra evenimentelor, în special în zone problematice, cum ar fi Valea Kashmirului”. E.P Unny, caricaturistul politic șef al Indian Express, a desenat [18] o caricatură satirică în care un băiat “mulțumește” Ministerului Informației și Radiodifuziunii pentru că nu a adăugat un cod vestimentar în cadrul directivelor.
Până la 22 mai, guvernul nu a oferit niciun răspuns public cu privire la preocupările exprimate de grupurile mediatice și nici vreun semn al intenției de a retrage regulile.
De ce este atât de important?
Organizațiile jurnaliștilor, grupurile societății civile și jurnaliștii subliniază că regulile se încadrează în contextul mai larg al declinului [19]libertății presei în țară, unde jurnaliștii se confruntă zilnic [6] cu intimidări, arestări, presiuni legale și amenințări. De asemenea, aceștia se tem [16]că aceasta este încă o picătură în oceanul de constrângeri impuse presei de către stat, folosind o legislație vagă, care poate fi deci abuzată. Information Technology (Intermediary Guidelines and Digital Media Ethics Code) Rules 2021 a fost o mișcare executivă, care a fost criticată [20] pentru că a avut un efect disuasiv asupra mass-mediei digitale. Conform noii politici media din Kashmir, Departamentul de Informații și Relații Publice (DIPR) poate bloca publicarea de reclame guvernamentale din motive generale [21] cum ar fi “incitarea la violență, punerea sub semnul întrebării a suveranității și integrității Indiei sau încălcarea normelor de decență și comportament public”. Anul trecut, după cum a raportat [22] Wire, magistratul districtual din Kupwara a emis o ordonanță prin care solicită jurnaliștilor din Jammu și Kashmir să „se înregistreze” și să „obțină aprobarea” administrației înainte de a raporta.
Mass-media sunt deseori denumite al patrulea pilon al democrației, împreună cu puterile legislative, executive și judecătorești. Respingerea unuia dintre piloni, cel executiv, folosind legi care subminează libertatea presei, poate genera un efect domino. Slăbirea unuia dintre piloni poate de fapt submina întreaga casă.
