De la stânga, Edi Rama, prim-ministrul Albaniei, împreună cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și prim-ministrul Muntenegrului Dritan Abazovic în Kiev pe 15 iunie 2022. Captură de ecran preluată din videoul furnizat de biroul prim-ministrului Albaniei, disponibil pentru uz public.

Acest articol a fost publicat de Faktoje.al, o organizație care se ocupă cu verificarea informațiilor din Albania, ca parte a inițiativei regionale numită Campania Anti-dezinformare din Balcanii de Vest. O versiune editată este republicată de Global Voices cu permisiunea acestora.

Ucraina a atins statutul de țară candidată pentru a se alătura UE în mai puțin de patru luni de la depunerea cererii pe măsură ce agresiunea rusească continuă. Dar este acesta un semn că procesul de aderare va fi rapid sau va fi supus unei așteptări îndelungate, așa cum s-a întâmplat cu țările din Balcanii de Vest, Albania și Macedonia de Nord?

„Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord sprijină acordarea statutului de țară candidată la aderarea în UE. „Pe acest drum european, țările noastre nu sunt competitoare și își consolidează reciproc abilitățile”, a scris președintele ucrainean Zelensky pe Facebook la mijlocul lunii iunie, atunci când prim-ministrul Albaniei Edi Rama și omologul său muntenegrean Dritan Abazovic au făcut o vizită în Ucraina pentru a-și confirma sprijinul în legătură cu intenția Ucrainei de a deveni țară candidată pentru aderarea la UE.

Prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, care s-a alăturat întâlnirii în mod virtual, și-a exprimat de asemenea sprijinul pentru candidatura Ucrainei la UE.

Într-o întâlnire cu prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal, Rama a reiterat: „Suntem aici azi pentru a sprijini puternic Ucraina în legătură cu cererea sa de a primi statutul de țară candidată la intrarea în UE.”

O așteptare lungă pentru aderare, nicio garanție a succesului

Ucraina a făcut cerere de aderare la UE la patru zile după invazia rusească, pe 28 februarie 2022. Pentru ca o țară să adere la UE, toate statele membre trebuie să fie de acord, iar aceasta trebuie să îndeplinească anumite criterii. S-a ajuns la un acord și Ucraina a primit statutul de țară candidată la UE pe 23 iunie.

Procesul de garantare a acestui statut pentru Ucraina s-a desfășurat cu o viteză record, a raportat BBC. Statutul de țară candidată este primul pas oficial spre aderarea la UE. Dar acest proces poate dura mulți ani și nu există nicio garanție a succesului. Iar țările balcanice care așteaptă demult să devină parte a UE știu lucrul acesta mai bine ca oricine.

Fotografie de grup de la summitul țărilor din Balcanii de Vest și a celor din Uniunea Europeană (UE) din Bruxelles de pe 23 iunie 2022. Foto a UE, pentru uz public

De fapt, Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru, țări care și-au exprimat sprijinul pentru candidatura Ucrainei la UE, sunt și ele candidate. În timp ce Muntenegru, împreună cu Serbia, sunt la începutul procesului de aderare, fiind în faza de negocieri, Albania și Macedonia de Nord sunt blocate. Aceasta se întâmplă din cauza dreptului de veto al Bulgariei; țara membră UE a ținut pe loc aspirațiile Macedoniei de Nord din cauza disputelor îndelungate cu privire la limba, istoria și drepturile minorității bulgare din această țară. Albania a suferit de pe urma obstacolelor pe care Sofia le creează pentru Skopje, de vreme ce procesul pentru ambele țări merge în paralel.

Salutând acordarea statutului de țară candidată atât Ucrainei, cât și Moldovei, prim-miniștrii Albaniei și Macedoniei de Nord, Rama și Kovacevski, care au mers la Bruxelles pe 23 iunie să se întâlnească cu liderii UE, nu și-au ascuns dezamăgirea că țările lor sunt blocate atunci când vine vorba de procesul de integrare. Rama a specificat că Ucraina și Moldova nu ar trebui să aibă iluzii. El a menționat că Albania și alte țări balcanice dețin statutul de țări candidate de ani de zile, Macedonia de Nord din 2005 și Albania din 2014.

„Este păcat de această problemă cu Bulgaria, o țară NATO care ia prizoniere alte două țări NATO, în timp ce există un război în curtea Europei, sub ochii a 26 de țări care sunt neputincioase împreună”, a spus Rama.

Nici prim-ministrul macedonean Dimitar Kovachevski nu și-a ascuns dezamăgirea:

“The Republic of North Macedonia has been a candidate country for 17 years… But here we are today and the negotiations have not started yet. I will be direct, what is happening is a serious problem and a serious blow to the credibility of the EU.”

Republica Macedoniei de Nord a devenit o țară candidată acum 17 ani… Dar iată-ne azi aici și negocierile nu au început încă. Voi fi direct, ceea ce se întâmplă reprezintă o problemă serioasă și este o lovitură puternică în credibilitatea UE.

În a doua zi a summitului, Bulgaria a ridicat vetoul în mod condiționat, dar procesul nu a fost deblocat. Acum Skopje trebuie să ia în calcul ideea de a face un alt compromis, așa cum a făcut în cazul schimbării numelui țării. O propunere a Franței ar presupune ca Skopje să includă etnicii bulgari în constituția sa „pe picior de egalitate cu alte popoare” și să schimbe cărțile de istorie. Bulgaria pretinde că limba macedoniană este un dialect al limbii bulgare, iar ambele țări ridică pretenții asupra anumitor evenimente și figuri istorice, în principal din perioada otomană.

Propunerea Franței a fost întâmpinată cu proteste în Skopje. Partidul de opoziție VMRO-DPMNE și susținătorii săi resping planul francez, spunând că acesta presupune ca ei să cedeze prea mult Bulgariei într-o dispută asupra istoriei, limbii, identității și culturii.

Poate Ucraina adera la UE înaintea Albaniei și Macedoniei de Nord?

În ciuda călătoriei dificile de până acum și a oboselii cauzate de așteptare a elitei politice, sprijinul public în Albania pentru perspectiva aderării țării continuă să fie solid. Un sondaj realizat înainte de începerea pandemiei de COVID-19 a arătat că 97 la sută dintre albanezi sunt de acord cu integrarea în UE. Dar afectează sprijinul albanezilor privitor la integrare faptul că negocierile încă nu au început luna trecută și există oboseală cauzată de așteptarea îndelungată?

Într-o declarație pentru Faktoje.al, Gledis Gjipali de la Partidul Mișcarea Europeană din Albania a declarat că el observă oboseală mai mult în administrația publică, care ar trebui să avanseze reforme și să fie implicată total în acest proces.

“It has already been a period of several years that, although there are trainings and simulations, work plans are revised, new structures are created, it is still not known when the negotiations can begin. This has led to discouragement and lower expectations from the process. As for the citizens, and according to the latest polls, there is no decrease in support for membership, it remains as high as in the last 15 years.”

Au trecut deja mai mulți ani, chiar dacă există traininguri și simulări, planurile de lucru sunt revizuite, noi structuri sunt create, dar încă nu se știe când pot începe negocierile. Acest lucru a dus la descurajare și așteptări scăzute cu privire la proces. În ceea ce privește cetățenii, potrivit ultimelor sondaje, nu există o scădere a sprijinului pentru aderare, acesta rămânând la fel de ridicat în ultimii 15 ani.

Cifrele cu privire la sprijinul pentru integrarea europeană nu sunt la fel în Macedonia de Nord. Sprijinul public pentru aderarea la UE a scăzut constant de mai bine de un deceniu, iar acum este de 68 de procente.

Jurnalista macedoniană Tanja Mileska, care a abordat probleme legate de integrarea în UE în calitate de corespondentă la Bruxelles, și-a exprimat îndoielile cu privire la faptul că Ucraina va progresa foarte repede comparativ cu Albania și Macedonia de Nord. Aceasta a explicat:

“The candidate status that was given to them is mainly a symbolic gesture, but for example they are not included in the Pre-Accession Instrument. The EU institutions have rushed to grant this status to send a political message, but in the background nothing is ready to make these countries part of the Union, especially Ukraine, which is a large and highly populated country, whose membership would mean a serious shift of power in Eastern Europe. I'm not sure that Western Europeans are ready to accept it easily.

Statutul de țări candidate care le-a fost oferit este în mare parte un gest simbolic, dar de exemplu, acestea nu sunt incluse în Instrumentul de Preaderare. Instituțiile europene s-au grăbit să acorde acest statut pentru a transmite un mesaj politic, dar în spate nimic nu este pregătit pentru integra aceste țări în Uniune, în special Ucraina, care este o țară întinsă și dens populată, a cărei aderare ar însemna o serioasă schimbare a puterii în Europa de Est. Nu sunt sigură că vest europenii sunt pregătiți să accepte aceasta cu ușurință.

Pentru Gledis Gjipali, acordarea statutului de țară candidată Ucrainei la doar 100 de zile după depunerea cererii este un puternic gest politic, unul care, potrivit acestuia, va avea efecte pozitive și în Balcanii de Vest.

Cu toate acestea, finalizarea aderării Ucrainei va lua mult timp și vor exista multe obstacole. Trebuie să fim pregătiți în spiritul solidarității, care este creat din cauza războiului din Ucraina, să facem un pas calitativ în proces și să avem argumente cu privire la faptul că reformele interne și europenizarea țării sunt la calitatea și viteza potrivită,” a adăugat Gjipali.

Imagine oferită de Giovana Fleck.

Pentru mai multe informații despre subiect, vezi seria specială Rusia invadează Ucraina.