Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Un desert cu înghețată expune natura paradoxală a cenzurii de pe 4 iunie din China

Înghețata în formă de tanc le-a amintit autorităților de represiunea din Piața Tiananmen
Scris deOiwan Lam
Tradus deIoana Dobre

Traduceri

Citește acest articol în Malagasy, русский, Español, English
Traducere publicată 19 Iunie 2022 16:55 GMT

O captură de ecran a transmisiunii în direct cenzurate a lui Li Jiaqi de la utilizatorul de Twitter @GFWfrog

Austin Li Jiaqi, unul dintre influencerii de top de pe platformele de socializare din China, a dispărut de pe acestea din 3 iunie după ce transmisiunea sa în direct a fost ștearsă de pe Taobao de cenzorii de conținut online chinezi.

Privitorii au fost derutați în legătură cu cenzura, deoarece videoul în care apare Li face reclamă în mod inofensiv la un desert cu înghețată. Această cenzură bruscă a creat imediat un val de discuții online, internauții chinezi dezbătând motivul creării acestei controverse.

Într-un final, aceștia ș-au dat seama că videoul a fost șters din cauza înghețatei în formă de tanc care a fost prezentată în timpul transmisiunii directe. În timp ce majoritatea internauților chinezi probabil au văzut un desert cu înghețată drăguț în formă de tanc, cenzorii de conținut online s-au gândit că acesta poate invoca referințe la evenimentele din Piața Tiananmen, și astfel el a fost șters.

Cenzorii de conținut online chinezi sunt extrem de alerți în jurul datei de comemorare a represiunii din Piața Tiananmen de pe 4 iunie 1989. Toate materialele sensibile, inclusiv imagini cu lumânări, fotografii istorice de la eveniment, numere precum „64”, „89” și expresii codate precum „35 mai” (31 mai + 4 zile) sunt blocate.

Una dintre cele mai simbolice reprezentări ale puterii poporului de la protestul pro-democratic este fotografia cu „Omul tanc”/„Omul din Piața Tiananmen”), iar toate imaginile care au legătură cu aceasta sunt considerate sensibile din punct de vedere politic în jurul datei de 4 iunie. Cu siguranță, înghețată în formă de tanc nu face excepție.

Cele mai bune fotografii de protest au fost făcute acum 33 de ani. Pe 5 iunie 1989, șase (nu patru) fotografi au surprins un sigur protestatar înfruntând un șir de tancuri lângă #PiațaTiananmen. Această versiune a fotografiei cu „Omul Tanc” a fost creată de @StuartAFranklin pentru @TIME…🧵

Cine este Li Jiaqi?

Li este unul dintre influencerii de top de pe platformele de socializare din China. În emisiunea sa obișnuită transmisă în direct, acesta oferă recenzii și recomandări pentru tot felul de produse de consum. El are în prezent mai mult de 30 de milioane de urmăritori pe Weibo și peste 170 de milioane în total pe diverse platforme.

Pe 21 noiembrie 2021, acesta a apărut la Televiziunea Centrală Chineză și a vândut 120,000 de conserve cu semințe de pin într-un sigur episod, care a fost pus în scenă pentru a cimenta prietenia dintre China și noul guvern taliban din Afganistan.

Acesta a primit de asemenea mai multe premii de la Liga Tineretului Comunist din China (LTCC), pentru că este un model de urmat pentru tinerii chinezi.

Ca și alți influenceri de pe platformele de socializare, Li a fost foarte atent să reitereze discursurile oficiale și să evite subiectele sensibile în videourile sale. În martie 2021, acesta s-a alăturat campaniei de susținere a bumbacului din Xinjiang organizată de LTCC, care a cerut boicotarea brandurilor occidentale care nu mai folosesc bumbac produs în Xinjiang.

Așadar, mulți cred că Li nu a vrut să întreacă limita impusă de partid. Cel mai probabil, nu a fost conștient de implicațiile tancului în istoria chineză contemporană din cauza eficienței autorităților de cenzură. Dar ignoranța sa i-a adus probleme. RebelPepper (ArdeiRebel), un caricaturist politic chinez s-a distrat cu privire la incident prin ultima sa lucrare disponibilă pe Radio Free Asia:

Efectul Streisand, frica și paradoxul cenzurii

Dispariția subită a lui Li Jiaqi a cauzat imediat așa numitul efect Streisand, deoarece urmăritorii săi au vrut să știe ce s-a întâmplat cu idolul lor și au început să se documenteze despre istoria tancurilor și a cenzurii din China, ceea ce i-a condus la informații privitoare la represiunile din Piața Tiananmen. Unii au eludat internetul autohton în căutarea unei explicații:

Este atât de amuzant. Chiar acum am primit un telefon de la mama, care mi-a spus că sora mea născută în 1990 a întrebat-o despre ce nu se poate vorbi pe 4 iunie, după incidentul cu Li Jiaqi. Mama a fost surprinsă că acesta nu știa nimic despre 4 iunie și i-a spus despre evenimentul istoric. Sora mea din grupul little pink (micuțele roz) a fost șocată. Simpatizez cu Li, dar totuși a făcut ceva extraordinar. Ce propagandă politică de succes!

Unii l-au lăudat pe Austin Li pentru că este cea mai cunoscută personalitate care i-a educat pe oameni despre evenimentele de pe 4 iunie:

Ce poster nebunesc din universuri paralele!

Pentru a reduce efectul Streisand, numele lui Austin Li nu a putut fi căutat timp de mai mult de o săptămână, iar contul lui de social media nu a mai fost actualizat din 3 iunie. Unii cred că s-ar putea ca incidentul să fi dus la declanșarea unei investigații mai amănunțite și că s-ar putea ca el să fie sancționat pentru contravenții legate de taxe, precum alte celebrități din mediul online.

Efectul dezastruos al ignoranței politice a cauzat panică pe platformele de socializare. Utilizatorul de Twitter @oshiwodediyi1 a afirmat că firma sa a început să le ofere angajaților lecții de istorie ca aceștia să nu facă greșeli similare:

Incidentul legat de Li Jiaqi este incredibil. Eu sunt destul de în vârstă, dar chiar nu știam nimic despre 4 iunie până acum. Măsurile legate de cenzură au devenit din ce în ce mai stricte în ultimii ani și toată lumea este foarte atentă să nu întreacă limita. Dar acum problema este că nu avem cunoștințele necesare. Așadar, compania noastră a avut o întâlnire de urgență în care a fost folosit PowerPoint-ul pentru a ne învăța ceea ce nu este scris în cărțile de istorie. Avem ochii larg deschiși.

Utilizatorul de Twitter @lmitgu consideră trendul politic al vânătorii de vrăjitoare ca fiind cauza problemei:

Incidentul legat de Li Jaqi a dovedit că oricine poate cădea victimă vânătorii de vrăjitoare motivată politic. Dacă cineva vrea să-ți facă rău, poate împrăștia zvonul că ai umilit China și internauți spălați pe creier te vor vâna. Dacă ar fi implicați oficiali corupți, atunci represiunea ar fi justificată. Chinezii își iubesc națiunea, dar nu și pe compatrioții lor. Nu există încredere culturală sau națională. Ceea ce observ eu este o întoarcere a revoluției culturale [comuniste chineze – n.tr].

Internauții chinezi au numit incidentul paradoxul Li Jiaqi sau paradoxul 4 iunie, referindu-se la efectele contradictorii ale cenzurii:

Cenzurarea lui Li Jianqi a arătat un paradox: dacă cineva vrea să stea departe de subiectele sensibile din punct de vedere politic, atunci trebuie să învețe care sunt toate subiectele interzise.

Categorii

Regiune
Subiecte
Creative Commons License
Scris deOiwan Lam
Tradus deIoana Dobre

Știri Asia de Est Recente

Mai multe »

Știrile cele mai vizualizate

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.

Acest site funcționează sub licență Atribuire Creative Commons 3.0 Creative Commons License Drepturi rezervate