Apus de soare la Marea Caraibe, Insulele Boca, Trinidad. Foto de Janine Mendes-Franco, folosită cu permisiune.

Prin sărbătorirea Zilei Oceanului Planetar, oficial desemnată de Națiunile Unite (ONU) în 2008 și celebrată anual pe 8 iunie, se dorește conștientizarea la nivel mondial a importanței oceanelor atât pentru viețuitoarele marine, cât și pentru oameni. Așadar, se urmărește o mai bună protecție a acestora cu ajutorul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU.

Obiectivul cu numărul 14 se axează pe conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pe care le avem, deoarece acestea „stau la baza sistemelor mondiale care fac ca Pământul să fie locuibil pentru omenire”:

Our rainwater, drinking water, weather, climate, coastlines, much of our food, and even the oxygen in the air we breathe, are all ultimately provided and regulated by the sea.

Apa de ploaie și de băut, vremea, clima, liniile de coastă, o mare parte din hrană și chiar și oxigenul din aerul pe care îl respirăm, sunt toate în definitiv furnizate și regulate de către mare.

Acest ODD vital reflectă faptul că o mare parte din suprafața pământului este acoperită de apă; oamenii nu ar putea supraviețui fără ea. Aceasta se aplică în special statelor insulare mici aflate în curs de dezvoltare precum cele din Caraibe, care sunt adesea primele afectate de efectele schimbării climatice precum nivelele ridicate ale apelor mării, un sezon anual tot mai necruțător al uraganelor din Atlantic, albirea coralilor, poluarea apelor de coastă, pescuitul excesiv, și încălzirea apei mării care a creat prea mult sargassum (alge la mal). Asemenea dezechilibre ecologice afectează de asemenea pescuitul din Caraibe, iar faptul că unele guverne regionale sacrifică sistemele de coastă fragile pentru câștiguri economice agravează problema.

Activiștii de mediu din regiune și liderii știu exact care sunt provocările, dar poate de Ziua Oceanului Planetar de anul acesta, în care obiectivul este revitalizarea oceanelor noastre, trebuie să ni se reamintească de scopul și de frumusețea acestora pentru a înțelege cu adevărat importanța acțiunii colective de care este nevoie pentru a le proteja cu succes.

Apele care înconjoară Trinidad și Tobago, republica insulelor gemene, la sud de arhipelagul caraibian, sunt un exemplu perfect al felului în care marea este plină de semnificații — și este esențială — existenței noastre.

Oceanul Atlantic se întâlnește cu Marea Caraibe. Foto de Janine Mendes-Franco, folosită cu permisiune.

Locul în care apele calde ale Mării Caraibe le întâlnesc pe cele de un albastru profund ale Oceanului Atlantic se află pe coasta de nord-est din Trinidad, unde se găsește și farul Toco. Acest loc ne amintește într-un mod emoționant că oceanele lumii, la fel ca și oamenii, sunt conectate.

Această plajă din Paramin care se află de-a lungul coastei de nord din Trinidad este un loc popular de pescuit. Fotografii de Janine Mendes-Franco, folosite cu permisiune.

Coasta de nord din Trinidad reprezintă o mare atracție pentru pescari. Cei care pescuiesc de plăcere, adesea prind tarpon, în timp ce aceia care trăiesc din asta prind orice de la pești-rege la mahi-mahi. Acest loc, accesibil fie cu barca, fie traversând un deal abrupt care începe din satul Paramin, este frecventat de pescari și este evidențiat de statuia Sfântului Petru, protectorul pescarilor, care a fost ridicată pe nisip.

În sensul acelor de ceasornic pornind din stânga sus: Golful lui Damien din Blanchisseuse; Toco, de-a lungul coastei nord-estice din Trinidad și o priveliște spre ocean din Chaguaramas aflat în nord-vest. Fotografii de Janine Mendes-Franco, folosite cu permisiune.

Oceanele au un rol foarte important în menținerea sănătății fizice și mentale. Atunci când plajele din Trinidad și Tobago au fost închise timp de luni de zile ca parte a restricțiilor impuse în țară din cauza COVID-19, au existat multe petiții cerând ca ele să fie redeschise ca surferii să se antreneze, ca oamenii care locuiesc în satele de lângă ocean (precum Toco) să își poată scoate copiii afară și ca drumeții (precum cei care urcă în mod ritualic pe poteca Tracking Station din Chaguaramas) să se poată conecta cu natura. Aceasta s-a dovedit a fi o sursă de relaxare și revitalizare.

Plaja Grande Rivière de-a lungul coastei de nord-est din Trinidad. Foto de Janine Mendes-Franco, folosită cu permisiune.

Având doar puțin peste un kilometru lungime Grande Rivière este unul dintre cele mai prolifice locuri din țară de depunere a ouălor pentru broasca țestoasă pieloasă. Oamenii din satul din apropiere, înțelegând cât de strâns legată este existența satului de practici de mediu sustenabile, încearcă să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului și au format grupuri comunitare organizate care patrulează activ pe plajă pentru a proteja țestoasele și pentru a-i educa pe vizitatorii care vin să le vadă în sezonul de depunere a ouălor, care durează din martie până în august în fiecare an.

Locul unde râul Nariva se întâlnește cu Oceanul Atlantic în zona Manzanilla din Trinidad de-a lungul coastei de est a insulei. Foto de Janine Mendes-Franco, folosită cu permisiune.

Această zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care se situează de-a lungul frumoasei coaste de est din Trinidad găzduiește mlaștina Nariva, cea mai mare mlaștină cu apă dulce din țară, care a fost desemnată o mlaștină de importanță internațională prin Convenția Ramsar. Tot aici se află și Sanctuarul Bush Bush Wildlife, care un grad crescut de biodiversitate, având peste 200 de specii de animale, inclusiv păsări, reptile și mamifere.

În sensul acelor de ceasornic pornind de la stânga: un pește prins în Insulele Boca; navigând de plăcere în largul insulei Gaspar Grande; un val se lovește de digul unei case de pe insulă; un delfin urmărește o barcă la apus. Fotografii de Janine Mendes-Franco, folosite cu permisiune.

Pe grupul de insule care mărginesc coasta de nord-est din Trinidad se află multe case de vacanță, unde oamenii pescuiesc, navighează și socializează. Nu este neobișnuit să observi grupuri de delfini, țestoase de mare și ocazional câte o balenă în apele adânci care înconjoară insulele.

Peisaj liniștit pe plaja Mount Irvine, Tobago. Foto de Janine Mendes-Franco, folosită cu permisiune.

Deoarece Trinidad se află la gura râului Orinoco din Venezuela, apele care înconjoară insula nu au acel albastru turcoaz tipic oceanelor caraibiene; Tobago, pe de altă parte, arată perfect pentru vederi, astfel o mare parte din economica sa se bazează pe turism, atât intern, cât și internațional.

Diverse ipostaze ale lagunei Petit Trou din Tobago. Fotografii de Janine Mendes-Franco, folosite cu permisiune.

Laguna Petit Trou, aflată în zonele joase din sudul insulei Tobago, pe direcția vântului, se poate lăuda cu un amestec de apă dulce și sărată acolo unde Oceanul Atlantic se întâlnește cu apa sălcie a lagunei mărginită de mangrove. Proprietatea care înconjoară laguna a fost transformată într-o destinație de vacanță, cu vile, case de vacanță mai mari și cu un teren de golf. Chiar dacă inițial au fost discuții pentru a transforma laguna într-un port de agrement, aceasta a fost lăsată în stare naturală, acest lucru având un impact minim asupra ecosistemului din jur. Aceasta atrage canotori și oameni care vâslesc pe placa de surf, mulți dintre aceștia admirând cu bucurie peisajul uimitor și diversitatea de păsări de aici.

Este o bucurie să te plimbi pe poteca care se întinde de-a lungul rețelei de mangrove, deși un raport din 2021 asupra mangrovelor din zonă arată că acestea au fost amenințate de o boală numită „dieback”, care afectează plantele lemnoase. Acestea își pierd încetul cu încetul crengile, ramurile, mugurii sau rădăcinile începând de la vârfuri. Acest fenomen se petrece cel mai probabil din cauza influxului anual ridicat de sargassum (alge). Acest lucru este extrem de îngrijorător, deoarece mangrovele reprezintă o legătură esențială dintre ecosistemele marine și cele terestre precum ierburile de mare și recifurile de corali.

Nu există niciun dubiu că această criză climatică afectează sănătatea și sustenabilitatea oceanelor noastre. Conform concluziilor conferinței ONU pe schimbări climatice din 2021, doar dacă guvernele se angajează să limiteze creșterea temperaturii la nivel mondial cu doar 1.5 grade celsius, creșterea nivelului mării va continua să afecteze comunitățile de coastă, va exista o continuă acidificare a apelor noastre, iar recifurile de corali și pădurile de mangrove din Caraibe vor continua să se usuce. Pentru a avea speranța că oceanele noastre vor arăta și își vor îndeplini rolurile ca odinioară, acțiunea colectivă este esențială, nu doar pentru sustenabilitate, ci pentru supraviețuire.