- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Ylli Morina: geniul la matematică de 13 ani din Skopje care dă meditații la studenți

Categorii: Europa Centrală și de Est, Macedonia, Activism digital, Dezvoltare, Educație, Idei, Vești bune
[1]

Ylli Morina. Foto de Meta.mk, folosită cu permisiune.

Acest articol este bazat pe reportajul original [2] al celor de la Meta.mk. O versiune editată este republicată aici datorită unui acord de partajare de conținut dintre Global Voices și Metamorphosis Foundation.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 2015 Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA) [3], un studiu internațional al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De atunci, primește doar punctaje slabe. Ultimele date din 2018 [4] situează țara pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește domeniile cheie: matematică, științe și citire. Aceasta afectează și nivelul de educație mediatică [5] din țară. Cazul unui geniu la matematică din Skopje exemplifică nevoia unor reforme sistematice care să rezolve problema sistemului de educație de slabă calitate.

Yilli Morina nu este un băiat care își petrece timpul afară jucând fotbal cu prietenii. Are doar 13 ani, locuiește în Shuto Orizari, o suburbie din Skopje și își petrece aproape fiecare minut rezolvând exerciții de matematică și de fizică. Spre deosebire de colegii săi, datorită cunoștințelor sale, acesta participă la orele de clasa a 8-a, nu de clasa a 7-a. Își împărtășește cunoștințele gratuit pe canalul său de YouTube [6]. În felul acesta mulți studenți la arhitectură, fizică, științe economice și alte științe au auzit de acest copil minune.

Studenții din Macedonia de Nord și din străinătate i-au cerut ajutorul. Ylli Morina le dă meditații acasă la el. Studentul la științe economice Bunjamin Bahtijari este unul dintre ei. Într-o declarație pentru Meta.mk, acesta a spus:

“I study here with Yilli. It’s a little odd, because Yilli is a kid, but he knows a lot of math and knows how to explain the exercises very well. He explains the exercises and the problems that my professor can’t explain to me well, better than her.”

Studiez aici cu Ylli. Este puțin ciudat, pentru că Ylli este un copil, dar știe multă matematică și știe cum să explice exercițiile foarte bine. El explică exercițiile și problemele pe care profesoara mea nu mi le poate explica bine, mai bine decât ea.

Acesta crede că tânărul său profesor are un viitor strălucit.

„Este foarte talentat. Probabil că într-o zi va deveni ca Elon Musk, din moment ce este la fel de talentat,” a spus Bahtijari.

Faptul că locuiește în Shuto Orizari [7], una din cele mai sărace municipalități din țară [8], este un dezavantaj pentru Ylli. Din cauză că școlile se bazează direct pe finanțare de la autoritățile locale, lipsa resurselor și/sau lipsa privatizării conduce la un sprijin de bază scăzut pentru acestea din partea factorilor de decizie politică [9].

Pentru că școala sa duce lipsă de manuale și ore adecvate necesităților și talentului său, Ylli și-a îmbogățit cunoștințele pe Internet, ascultând prelegeri ale profesorilor din străinătate.

Mama sa, Imrane Morina, dorind să îl susțină mai bine, a optat pentru o schimbare de carieră și a renunțat la studiile medicale. Ea spune că Ylli putea să citească și să scrie de la o vârstă foarte fragedă. Atunci când avea doar patru ani s-a îndrăgostit de matematică și, de atunci, nu s-a oprit din rezolvarea problemelor. Apoi, acesta a început să-și împărtășească cunoștințele public și a început să înregistreze video-uri de unul singur.

Tânărul matematician a explicat:

“When I was 9, I started a channel for math exercises and problems. In the beginning, I posted videos about solving some easier problems and exercises. But when I was solving the problems, I wasn’t always sure, so I consulted a professor from Kosovo, professor Skender Kastrati. Then, while I was still consulting him, I began to upload the math problems that I solved on Youtube. But I was also watching other professors from India, Pakistan, America, Kosovo, wherever from I could. The problems they were giving I solved and posted them on Youtube. This is how I learned. Then I began working with professor Musa Zuka and I also started participating in contests.”

Atunci când aveam 9 ani, am pornit un canal pentru exerciții și probleme de matematică. La început, am postat video-uri despre rezolvarea unor probleme și exerciții mai simple. Dar atunci când le rezolvam nu eram mereu sigur, așa că mă consultam cu un profesor din Kosovo, profesorul Skender Kastrati. Apoi, în perioada în care încă mă mai consultam cu acesta, am început să încarc pe YouTube problemele de matematică pe care le rezolvasem. Dar urmăream de asemenea profesori din India, Pakistan, America, Kosovo, de oriunde puteam. Rezolvam problemele pe care aceștia le dădeau și le postam pe YouTube. Așa am învățat. Apoi am început să lucrez cu profesorul Musa Zuka și am început de asemenea să particip la concursuri.

Majoritatea video-urilor de pe canalul său de YouTube sunt în limba lui maternă, albaneza, dar are și câteva în alte limbi, inclusiv în engleză.

 

Până acum, Ylli Morina a câștigat locul întâi la mai multe concursuri municipale, naționale și regionale. Dar este de asemenea mândru de succesele studenților pe care îi meditează.

„Studenții mă contactează atunci când au nevoie de mine, ceea ce se întâmplă de două sau trei ori pe săptămână. Și au succes. De exemplu, doi studenți pe care i-am pregătit pentru examenele la matematică au reușit să treacă. Unul dintre ei este din Kosovo și celălalt, pe care îl ajut cu anumite limite, din Africa,” a spus Ylli, adăugând că a scris două culegeri de probleme care nu sunt încă publicate.

Povestea sa a fost prezentată într-un film documentar [10] și în cadrul show-ului online pentru tineri Shortcut (Scurtătura), produs în macedoneană [11] și în albaneză [12]. Toate acestea au avut ca scop creșterea nivelului de conștientizare publică și încurajarea asumării responsabilității și găsirii unor soluții din partea autorităților competente.

Ylli Molina speră că va putea să-și continue studiile la un gimnaziu specializat pe matematică, în loc să bâjbâie în întuneric timp de încă un an studiind programa de la școala primară pe care o știe deja. [Nota editorului: În Macedonia de Nord școala primară are 9 clase, clasa a 9-a fiind echivalentul clasei a 8-a conform vechiului sistem clasic de învățământ.]

Diriginta lui din școala primară, Meral Reza, are numai cuvinte de laudă pentru Ylli. Totuși, ea a spus că programele școlare din Macedonia de Nord nu pot fi adaptate pentru copiii talentați și acest lucru ridică probleme atât pentru copii, cât și pentru părinți.

Mama lui Ylli are parte de această experiență. Ea spune că, în calitate de părinte, se confruntă deseori cu probleme din cauza lipsei programelor adaptate pentru copii talentați. „Nu putem îndruma corect talentele în acest sistem, pentru că elevii încercă să fie perfecți doar în ceea ce privește notele lor, dar nu este deajuns pentru a-și dezvolta adevăratele talente,” a spus aceasta.

Morina se referă la practica multor școli publice și private de a da note mari majorității elevilor, pentru că o medie generală mare sau „perfectă” este o precondiție ca ei să își poată alege liceul sau facultatea dorită. Profesorii sunt vulnerabili la diverse influențe, de la constrângerea și coruperea venite din partea părinților, la compasiune, care îi obligă să dea note mai mari copiilor care nu fac performanță.

Absența unui sistem de testare și a unor criterii de notare omogene creează situații în care diferite școli primare scot pe bandă rulantă elevi de nota 10 în mod formal care au diferite nivele de cunoștințe și abilități, atât la nivel individual, cât și la nivel școlar. Birocratizarea sistemului pune accent pe criteriile formale, în loc să adapteze experiența educațională la nevoile și talentele individului. În trecut, încercări ale regimului populist de a impune „testarea externă” s-au întors împotriva acestuia, deoarece implementarea a pus accent pe formalitate și pedeapsă, inclusiv sancționarea profesorilor și traumatizarea elevilor, care s-au răzvrătit prin proteste [13]. Guvernul a anulat acel sistem [14] în 2017.

La fel ca alte țări balcanice și est europene, Macedonia de Nord are puține resurse naturale și industriale, iar datele ultimului recensământ [15] arată o îmbătrânire rapidă a populației. Potențialul țării de redresare economică este împiedicat de migrația valorilor (brain drain [16]). Aceasta include  și familiile care au copii cu potențial de geniu — unii părinți aleg să emigreze în Europa Occidentală sau în Statele Unite pentru a le da minunilor lor o șansă de a-și atinge potențialul înscriindu-i în sisteme de educație care apreciază acest gen de diferență. Dar pentru Ylli și alții ca el, Internetul le-a oferit o metodă alternativă de a acumula și a împărtăși cunoștințe, rămânând în țară.