O captură de ecran de pe canalul de YouTube a lui Yostef înfățișând o demonstrație anti-invazie în München cu steagul Ucrainei și steagul alb-roșu-alb folosit de opoziția lui Lukashenka.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, autoritățile rusești pretind că majoritatea cetățenilor ruși susțin „operațiunea militară specială” în Ucraina, cum insistă Moscova să o numească. Oficialii ruși încearcă să convingă publicul internațional și pe cetățenii ruși de viziunile lor, organizând concerte și evenimente în sprijinul lui Putin și al politicilor acestuia, atât în Rusia, cât și peste graniță. Cu toate acestea, din prima zi de război (24 februarie), mulți ruși din toată lumea au demonstrat în cadrul protestelor anti-război, pentru a-și arăta dezaprobarea cu privire la deciziile și acțiunile Moscovei și pentru a-și arăta solidaritatea față de ucrainieni. München, un oraș din sudul Germaniei, nu face excepție, având o comunitate semnificativă de ruși și de ucrainieni. 

Comunitatea vorbitoare de rusă din Germania nu este omogenă. Îi include pe cei care locuiesc în Germania de mult timp, dar în ultimii 20 de ani au urmărit televiziunea rusească și au dat vina pe UE pentru toate problemele lor. În cea mai mare parte aceștia sunt cei care s-au mutat în Germania din Rusia în anii 1990 datorită unui program de repatriere a etnicilor germani și nu au mai mers înapoi în Rusia de atunci.

Dar există și cei care au văzut cum este viața în Rusia cu ochii lor și au simțit ramurile disfuncționale ale puterii, oprimarea întreprinderilor mici și mijlocii și represiunea și restricțiile legate de libertatea de exprimare. Bineînțeles că un număr mare de ruși din Germania susțin valorile democratice și sunt fără echivoc împotriva războiului și a guvernului rus.

Prima diferență dintre rușii care trăiesc peste hotare și cei care trăiesc în Rusia este că primii au parte de un acces mai liber la diverse surse de informare și nu sunt la fel de condiționați de versiunea relatările Kremlin, precum cei care nu au părăsit niciodată țara. Pe lângă aceasta, aceia care trăiesc în străinătate pot ieși în stradă și își pot exprima părerile în mod deschis, fără frica de a fi arestați.

De asemenea, există o comunitate de belaruși destul de numeroasă în Bavaria, unde este situat München, și marea lor majoritate se află în opoziție față de guvernul Lukashenka. În ciuda faptului că trupele din Belarus nu sunt implicate oficial în războiul din Ucraina, Lukashenka le-a asigurat trupelor rusești teritoriu pentru a ataca orașe ucrainene și a furnizat logistică armatei ruse, făcând așadar țara complice la vărsarea de sânge.

Pentru a condamna public acțiunile ambelor guverne, dar și pentru a arăta prietenia și unitatea popoarelor care au aparținut cândva aceluiași stat, o mare parte din rușii și belarușii care locuiesc în München au decis să organizeze proteste comune anti-război la începutul lui martie sub sloganul „Rusia și Belarus împotriva războiului”. Apropierea dintre cele două comunități a fost consolidată prin Facebook cu mai mult de cinci ani în urmă și a devenit și mai puternică odată cu evenimentele din 2020 din Belarus, când proteste organizate de belaruși au fost susținute activ de rușii din Germania.

Proteste comune împotriva războiului au loc aproape săptămânal, și organizatorii au creat un grup de Telegram pentru a coordona și anunța evenimentele speciale. Protestatarii nu folosesc steagurile oficiale ale țărilor lor, ci steaguri noi, alternative și acceptate informal, care simbolizează afilierea oamenilor la țara și națiunea lor, dar nu și la guvernele actuale. Belarușii au un steag alb-roșu-alb, care a apărut și a devenit popular în timpul evenimentelor din Belarus din 2020. În schimb, opozanții ruși au început recent să folosească un steag alb-abastru-alb ca un simbol anti-război, care diferă de cel oficial care este alb-abastru-roșu. Noul steag pare să fie o soluție pentru cei care nu sunt pregătiți să-și abandoneze originea și limba, dar nu vor să se asocieze cu regimul fascist a lui Putin și pentru cei care își iubesc țara natală și se opun deschis regimului în numele compatrioților acestora din Rusia.

Unul dintre protestatari, Andrey Sobolev, a descris pentru Global Voices motivația sa de participare după cum urmează: „Înțeleg cât de important este ca acum să păstrăm prietenia dintre poporul ucrainean, rus și belarus arătând și dând sprijinul nostru, așa încât copiii noștri să poată trăi în pace și armonie în viitor”.

Anna, care a cerut ca numele ei de familie să nu fie menționat, este una din organizatoarele protestelor și și-a împărtășit grijile cu Global Voices:

As a Russian, I feel responsible for how our people will be perceived in the future. So we try to join our hands against the war — we come out for rallies, we support Ukrainians by collecting humanitarian aid, meeting and resettling refugees and, of course, we support the protesters in Russia. The latter is one of our primary goals: to unite and consolidate Russian society in Munich and to build a bridge to the communities of other cities and countries and to Russia so that we can plan further joint actions together.

Ca rusoaică, mă simt responsabilă față de felul în care poporul nostru va fi perceput în viitor. Așadar, încercăm să ne unim împotriva războiului — mergem la proteste, îi susținem pe ucrainieni adunând ajutor umanitar, întâlnindu-ne cu refugiați și relocându-i și, desigur, susținem protestatarii din Rusia. Acesta este scopul nostru principal: să unim și să consolidăm comunitatea rusească din München și să construim o punte de legătură cu comunități din alte orașe și țări și cu Rusia pentru a putea planifica împreună mai multe acțiuni comune.

Păstrarea legăturii cu țara natală nu este în general ușoară. Unul dintre cele mai dureroase momente pentru rușii și belarușii care trăiesc peste graniță și sunt opozanți ai războiului este tocmai comunicarea cu rudele și prietenii care trăiesc în țările agresoare. Ei trebuie să se strecoare printre relatările de propagandă a ceea ce se întâmplă în Ucraina și în Europa, unde se pretinde că rușii sunt discriminați.

„Contrar propagandei lui Putin, putem spune sigur că nimeni nu ne hărțuiește aici, de fapt, se întâmplă chiar opusul: suntem susținuți de societate la serviciu și la universități,” declară Anna. Această descriere a realității nu ajunge prea departe, și mulți oameni, din păcate, trebuie să reducă sau să înceteze comunicarea cu cei care le erau cândva apropiați. Cu toate acestea, există cazuri în care, cu ajutorul faptelor și al explicațiilor rezonabile și logice devine posibil, dacă nu să convingi oameni, măcar să îi faci să analizeze și să pună sub semnul întrebării ceea ce este difuzat de televiziunea rusească. 

Pe lângă populația din Rusia, activiștii încearcă de asemenea să ajungă la rușii din țară care nu s-au integrat încă în societatea germană și continuă să primească informații în mare parte din surse rusești. Protestele au ca scop atragerea atenției acestora și schimbarea opiniei lor pentru a putea disemina informații echilibrate rudelor și cunoștințelor din Rusia în viitor.

Este important de menționat că la acțiunile organizate de ruși și belaruși participă de asemenea și prietenii lor ucrainieni pentru a-și arăta lipsa urii față de indivizii pe care îi cunosc personal și față de națiunea rusă și cea belarusă. Unul dintre participanții ucrainieni, Denis, și-a definit poziția sa pentru Global Voices în acești termeni:

Yes, today Russia and Belarus have become hostile states for us, but Russians and Belarusians have not become hostile people. I have many friends who come from Russia and Belarus. I see their support and assistance to refugees from my country every day and I just can't call these people enemies.

Da, acum Rusia și Belarus au devenit state ostile față de noi, dar rușii și belaruși nu au devenit popoare ostile. Am mulți prieteni din Rusia și Belarus. Văd susținerea și ajutorul lor pentru refugiații din țara mea zilnic și chiar nu pot să-i numesc pe acești oameni inamici.

Unul dintre activiștii ruși, Alexander, își începe discursul la proteste cerându-le celor prezenți să se felicite pentru găsirea puterii și a oportunității să iasă în stradă și să-și facă vocile auzite. „Suntem ruși,” spune el „suntem mândri că ne-am născut în Rusia și trebuie să arătăm lumii că aici noi suntem adevărații ruși și facem lucruri bune — ajutăm refugiații, încercăm să facem lumea un loc mai bun și să fim uniți!”

Imagine oferită de Giovana Fleck.

Pentru mai multe informații, vezi seria specială Rusia invadează Ucraina.