- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Empatie pentru „inamic” și pentru cei oprimați: melodii pop politice din anii '80

Categorii: Africa Subsahariană, America de Nord, Europa Centrală și de Est, Europa de Vest, Africa de Sud, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Rusia, SUA, Artă și Cultură, Citizen media, Drepturile Omului, Idei, Istorie, Libertatea cuvântului, Media și jurnalism, Muzică, Politică, Protest, Război și conflict, The Bridge
Screen shot from the video for Elton John's "Nikita" (1985).

Captură de ecran din videoclipul melodiei „Nikita” (1985) a lui Elton John.

Teme despre iubire, pierdere și alte încercări ale vieții noastre personale au fost pilonii de bază ai melodiilor devenite populare timp de secole. Dar în fiecare generație există artiști pop care au abordat o altă temă importantă numită politică, reacționând la evenimentele actuale și la cazurile de nedreptate socială, atât la nivel local, cât și mondial, atrăgând atenția tinerilor care îi urmăresc asupra unor probleme deseori controversate.

Crescând în Macedonia în anii 1980, sensibilitatea mea asupra politicii mondiale a fost influențată foarte mult de muzica pop, deoarece un număr de artiști de primă clasă din acea vreme au lansat hituri uriașe care abordează probleme politice, dintre care unele erau considerate controversate atunci.

Iată câteva dintre melodiile politice de la acea vreme care au ieșit în evidență:

 „Sunday Bloody Sunday” (Duminica, duminica sângeroasă)– U2 (1983)

Una dintre cele mai influente melodii vădit politice a rokerilor irlandezi, „Sunday Bloody Sunday” [1] descrie oroarea masacrului din Duminica Sângeroasă [2] de la Derry în Irlanda de Nord, în care trupe britanice au împușcat și omorât 14 protestatari pentru drepturile omului care erau neînarmați, precum și martori în anul 1972.

Sunetul vocii tânărului Bono, strigând „Aceasta nu e o melodie rebelă, aceasta e Duminica Sângeroasă!” încă îi mai poate face pe unii să aibă piele de găină, chiar și pe cei pentru care el a devenit o parte integrată din cercul muzicienilor de succes.

„Pride (In the Name of Love)”(Demnitate/ În numele iubirii) – U2 (1984)

În anul următor, U2 a lansat „Pride (In the Name of Love)” [3], despre mișcarea americană pentru drepturile civile și despre asasinarea lui Martin Luther King Jr. [4]

Early morning, April four
Shot rings out in the Memphis sky
Free at last, they took your life
They could not take your pride

Dimineaţa devreme, 4 aprilie,
Răsună împuşcături în aerul din Memphis
Liber în sfârșit, ţi-au luat viaţa,
Dar nu ţi-au putut lua demnitatea.

„Gimme Hope Jo'Anna” (Dă-mi speranță Jo'Anna) – Eddy Grant (1988)

Muzicianul de origine britanică din Guyana Eddy Grant [5] a dat cu totul peste cap o veche metodă folosită de muzica pop, aceea de a te adresa unei persoane dragi în „Gimme Hope Jo'anna” [6] din 1988. Jo'anna despre care se vorbește nu este o femeie, ci este o poreclă dată apartheidului din Africa de Sud [7], personificat de orașul Johannesburg.

Well Jo'anna she runs a country
She runs in Durban and the Transvaal
She makes a few of her people happy, oh
She don't care about the rest at all
She's got a system they call apartheid
It keeps a brother in a subjection
But maybe pressure will make Jo'anna see
How everybody could a live as one

Ei bine, Jo'anna conduce o ţară,
Conduce Durban şi Transvaal
Îi face pe puţini oameni din poporul ei fericiţi
Nu-i pasă de restul deloc,
Are un sistem căruia i se zice apartheid,
Îi ţine pe fraţi în robie,
Dar poate că presiunea o poate face pe Jo'anna să înţeleagă
Cum toată lumea poate trăi împreună.

Problema politică majoră din anii 1980 a fost Războiul Rece [8] care fierbea înnăbușit între cele două blocuri principale, blocul estic și cel vestic, încă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, amenințând planeta cu distrugerea nucleară. Timp de decenii, influența sa a pătruns în viața de zi cu zi a multor oameni din întreaga lume, ca să nu mai menționăm în toate formele de artă, nu doar în science fiction. Multe dintre melodiile inspirate de Războiul Rece poartă cu ele mesaje împotriva războiului, cerând încetarea conflictului și promovând empatie pentru oamenii care erau „de partea cealaltă”.

„99 Luftballons” (99 de baloane) – Nena (1983)

Trupa germană Nena [9] a obținut faimă mondială cu hitul lor din 1983 „99 Luftballons” [10]. Versiunea originală a melodiei în germană spune povestea unui pilot de luptă iresponsabil, care provoacă un incident militar, după ce împușcă mai multe baloane pentru copii, pornind astfel un război de 99 de ani.

„Nikita” – Elton John (1985)

La apogeul carierei sale în 1985, Elton John a cântat despre „Nikita” [11], o persoană îndrăgită închisă după Cortina de fier [12]. Numele „Nikita” este dat atât băieților, cât și fetelor în țările slave. Videoclipul piesei prezintă frumosul personaj Nikita, jucat de atleta și modelul britanic Anya Major [13], celebră pentru că a apărut în reclama celor de la Apple Computers intitualtă „1984” [14].

Do you ever dream of me
Do you ever see the letters that I write
When you look up through the wire
Nikita do you count the stars at night

And if there comes a time
Guns and gates no longer hold you in
And if you're free to make a choice
Just look towards the west and find a friend

Visezi la mine vreodată?
Vezi vreodată scrisorile pe care ţi le scriu?
Când priveşti printre sârma ghimpată,
Nikita, numeri stelele noaptea?
Şi dacă vine o vreme
Când armele şi porţile nu te vor mai ţine acolo
Şi dacă eşti liber(ă) să faci o alegere
Priveşte spre vest şi vei găsi un prieten

„Russians” (Rușii) – Sting (1985)

O altă piesă care promova empatia și umanizarea „inamicului” a fost „Russians” [15] a lui Sting (1985), care vorbea despre schimbul de retorică de război și despre frica cu privire la anihilarea nucleară.

We share the same biology
Regardless of ideology
What might save us, me, and you
Is if the Russians love their children too

Avem aceeaşi biologie,
Indiferent de ideologie,
Ceea ce ne-ar putea salva pe mine şi pe tine
Este doar ca ruşii să îşi iubească copiii.

În 2010, Sting a spus că s-a inspirat pentru această melodie din programele sovietice televizate pentru copii [16] ca acestea [17], pe care le-a urmărit folosind semnal de satelit TV „furat”.

„Wind of Change” (Vântul schimbării) – Scorpions (1990)

Prăbușirea sistemului sovietic [18] a inspirat de asemenea mai multe piese. „Wind of Change” [19] a trupei rock germane Scorpions, lansată în 1990, a devenit un imn pentru reformele care erau pe drum, cu speranțe mari, în întreaga Europă Centrală și de Est.

The world is closing in
Did you ever think
That we could be so close, like brothers
The future's in the air
I can feel it everywhere
Blowing with the wind of change

Take me to the magic of the moment
On a glory night
Where the children of tomorrow dream away
in the wind of change

Lumea se închide
Te-ai gândit vreodată
Că am putea fi atât de apropiați, ca frații
Viitorul plutește în aer
Pot să îl simt oriunde
Adiind cu vântul schimbării
Du-mă la magia momentului
Într-o noapte glorioasă
Unde copiii de mâine visează
în vântul schimbării

Această baladă sentimentală [20] rămâne populară și a fost folosită în scena finală a controversatei comedii politice „The Interview” (Interviul [21]) din 2014.

Această listă este doar o mică mostră a unei vaste tradiții care include hituri precum „Belfast Child” [22] (Copilul din Belfast) și „Mandela Day” [23] (Ziua Mandela) (1989) cântate de Simple Minds și puțin mai recenta piesă „Zombie” [24] a celor de la Cranberries, lansată în 1995.

Care este melodia ta politică preferată? Lasă-ne câteva rânduri în comentarii!