Portret al lui Bob Marley în Hoxton Street, London. Fotografie realizată de Luke McKernan în Flickr, CC BY-SA 2.0.

Gândește-te la Jamaica și te gândești la Bob Marley. Probabil cel mai faimos export al națiunii insulare din Caraibe, deși a murit cu mai bine de patru decenii în urmă, Marley încă deține poziția de pionier al muzicii reggae care a adus muzica, cultura și viziunea asupra lumii din Jamaica în centrul atenției pe scena globală. Guvernele jamaicane succesive au rămas foarte conștiente de puterea sa de stea de durată, folosindu-i muzica în reclame turistice, promovând Muzeul Bob Marley ca o atracție de nepierdut și chiar dezincriminând marijuana (Marley a fost un convins adept al Rastafari, o religie care folosește marijuana ca o parte integrantă a practicilor spirituale).

Cu toate acestea, Marley, deși venerat în întreaga lume, nu a obținut încă recunoașterea supremă în patria sa: titlul de erou naţional. Este o lipsă recunoscută de mult timp, pe care Ministrul culturii Lisa Hanna a adus-o în discuție oficial în parlament pe 5 aprilie, citând mesajul de pace al lui Marley, contribuția sa la modelarea conștiinței negre și manifestările sale împotriva sistemelor de nedreptate, „activismul său liric pentru cei săraci și privați de drepturi”, reprezentarea sa stelară atât a reggae-ului, cât și a Rastafari, precum și bunătatea și filozofia „One Love”, ca unele dintre motivele pentru care ar trebui să i se acorde postum această onoare:

Eroii naționali din Jamaica aparțin unui club mic și exclusivist; în prezent sunt doar șapte. Panafricanistul Marcus Garvey a fost primul care a deținut această onoare. Alți eroi îi includ pe Paul Bogle, un diacon și activist din secolul al XIX-lea, care a condus Rebeliunea Morant Bay și a murit în mâinile autorităților coloniale; George William Gordon, un campion al africanilor înrobiți; Samuel Sharpe, care a organizat o rebeliune care a dus în cele din urmă la abolirea sclaviei în Jamaica; Norman Manley, unul dintre arhitecții independenței Jamaicii; primul prim-ministru al țării, Alexander Bustamante; şi unica femeie erou, Nanny of the Maroons, un lider maroon din secolul al XVIII-lea ale cărui strategii militare ascuțite au ajutat la asigurarea libertății poporului ei. Onorul Ordinului Eroului National este detaliat în Legea naţională a onorurilor și premiilor ţării, care a fost adoptată în 1969.

Pe Facebook, Hanna continuă:

Our National Honours and Awards Act describes the national hero motto: ‘He built a city which hath foundations.’
Today, as the world seems more embattled with geopolitical conflict and nation states worrying about their people's economic survival, we need Bob's guidance, reassurance, and revolutionary empowerment to reset our humanity to one another.

If we are serious about becoming republic, let us first demonstrate it by embracing our own, recognising the monumental impact they've made on our lives and the global village. It's time to make Bob Marley our eighth national hero.

Actul nostru Național Onoruri și Premii descrie mottoul eroului național: „El a construit un oraș cu fundații solide”.
Astăzi, pe măsură ce lumea pare mai confruntată cu conflicte geopolitice și state naționale care își fac griji pentru supraviețuirea economică a poporului lor, avem nevoie de îndrumarea, asigurarea și împuternicirea revoluționară a lui Bob pentru a ne restabili umanitatea unul față de altul.

Dacă vrem serios să devenim republică, mai întâi să o demonstrăm îmbrățișând ceea ce este al nostru, recunoscând impactul monumental pe care l-a avut asupra vieților noastre și asupra satului global. Este timpul să-l facem pe Bob Marley al optulea erou național.

Reacțiile pe rețelele de socializare au venit rapide și furioase, mulți exprimându-şi surprinderea lui Marley nu i s-a conferit deja această onoare națională. În timp ce unii au acuzat-o pe Hanna de folosirea problemei pentru a câştiga puncte politice, alţii au simţit acest lucru ca pe o mişcare “mult aşteptată” în lumina relaţiei tensionate a autorităţilor cu comunităţile locale rastafari.

Watched the Who Shot the Sheriff documentary and discovered new things about Bob Marley. Literally put his life on the line to encourage peace across the nation. His advocacy via music for the rights of nations including ours….absolutely National Hero.

— Dahlia Harris (@DahliaHarris) April 6, 2022

Am urmărit documentarul “Cine l-a împuşcat pe şerif” și am descoperit lucruri noi despre Bob Marley. Cu adevărat, și-a pus viața în joc pentru a încuraja pacea în întreaga națiune. Susținerea sa prin muzică pentru drepturile națiunilor, inclusiv ale noastre… absolut erou național.

Chiar dacă oamenii au discutat despre relevanţa de durată a muzicii lui Marley, mulți au considerat că titlul de erou național necesită un set diferit de criterii. Utilizatorul Facebook UniqueYan Pryce a explicat:

I have absolutely no issues with the national and international accolades bestowed upon Bob Marley, Professionally he deserved it all. However as a national hero NOPE NOPE. far from it. The seven there now gain their title selflessly. Died fighting for this country and generation[s] to come so we may be free in every way […] without any personal gain. […] So to put Bob Marley and Usain Bolt in this category is madness.

Nu am absolut nicio problemă cu laudele naționale și internaționale acordate lui Bob Marley, profesional a meritat totul. Totuși, ca erou național, NU NU. Departe de asta. Cei șapte de acolo își câștigă acum titlul în mod altruist. Au murit luptând pentru această țară și pentru generațiile viitoare, astfel încât să fim liberi în orice fel […] fără niciun câștig personal. […] Deci a-i pune pe Bob Marley și Usain Bolt în această categorie este o nebunie.

În decembrie 2021, senatorul de opoziție Floyd Morris a cerut ca patru dintre personalităţile din cultură şi sport ale Jamaicii — Marley, Jimmy Cliff, Usain Bolt şi Louise Bennett-Coverley — să fie declarate eroi naţionali până pe 6 august 2022, cea de-a șaizecea aniversare a independenţei ţării faţă de Marea Britanie.

De altfel, istoria Jamaicăi ca fostă colonie britanică a devenit parte din argumentația celor care pledează pentru statutul de erou al lui Bob Marley. Pe 30 noiembrie 2021, la cea de-a 55-a aniversare a propriei independențe față de Marea Britanie, Barbados a renunţat la regina Elisabeta a II-a ca șef de stat, devenind oficial republică şi folosindu-se de ocazie pentru a acorda starului pop originar din Barbados Rihanna titlul de erou național.

Pentru o insulă din Caraibe care a fost numită odată „Mica Anglia”, decizia statului Barbados de a arunca acel vestigiu de colonialism într-un mod atât de deliberat a reaprins curiozitatea dacă și când Jamaica va urma exemplul. După o vizită incomodă în țară luna trecută a ducelui și ducesei de Cambridge, în care Prințul William a evitat cu îndemânare să vorbească despre despăgubiri, oprindu-se chiar înainte de a-și cere scuze pentru sclavie, presiunea a crescut din nou pentru ca Jamaica să calce pe urmele Barbados, atât în termenii statutului de republică, cât și prin onorarea cetățenilor care excelează. Senatorul Barbadian Crystal Haynes a postat pe Twitter:

Today Jamaican Opposition M.P. and one of my favourite women in regional politics @LisaHannamp moved a resolution in the Parliament of 🇯🇲 to have Bob Marley designated as a National Hero.

About time! 👏🏾 https://t.co/HWPEZOOByC

— 💎Crystal Haynes💎 (@senatorcrystal) April 6, 2022

Astăzi, un membru al opoziţiei jamaicane şi totodată una dintre preferatele mele în ceea ce privește politica regională, LisaHannamp, a propus o rezoluție în Parlament pentru a-l desemna pe Bob Marley ca erou național.

Era şi timpul!

Un jamaican care trăieşte in Barbados consideră:

So, @LisaHannamp just moved for the recognition of Bob Marley as a national hero of Jamaica. I lean towards yes, but the way he treated Rita weighs heavily against.

— Gerald Lindo (@geraldlindo) April 5, 2022

LisaHannamp tocmai a cerut declararea lui Bob Marley ca erou naţional al Jamaicăi. Înclin să fiu de acord, dar felul în care a tratat-o ​​pe Rita cântărește foarte mult împotriva acestui lucru.

Între timp, un alt jamaican întreabă:

How many times are we going to beat this drum? Rihanna wasn’t even born by time Bob Marley died, yet she is already national hero of her native country. How long shall Babylon persecute Rasta, even in death? Give the Gong what is his due. About damn time now! What’s the issue?🤔

— Jack Mandora⚖️ (@Zemi66) April 6, 2022

De câte ori o să batem toba asta? Rihanna nici măcar nu s-a născut până când a murit Bob Marley, dar este deja erou național al țării ei natale. Până când va persecuta Babilonul pe Rasta, chiar și în moarte? Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului. Ar cam fi timpul! Care-i problema?

Pe Facebook, Robin Lim Lumsden reflectează:

Is Jamaica going to be the last country to acknowledge a man who contributed to the improvement and awareness of social justice, world peace and make him a national hero? He will probably be the most famous Jamaican of all time. We as a nation look embarrassingly provincial, still ruled by the backward colonial bullshit and hypocrisy he sang about. Either that or we are incredibly stupid not to embrace him as a son of the soil, the land where Bob Marley is from, because whether people like it or not, he is the main association people from all over the world have with Jamaica.

Va fi Jamaica ultima țară care va recunoaște un om care a contribuit la îmbunătățirea și conștientizarea justiției sociale și a păcii mondiale, și îl va face erou național? Va fi probabil cel mai faimos jamaican din toate timpurile. Noi, ca națiune, arătăm jenant de provincial, încă fiind conduși de prostiile coloniale înapoiate și de ipocrizia despre care el a cântat. Ori asta, ori suntem incredibil de proști să nu-l îmbrățișăm ca pe un fiu al acestor pământuri, ținutul de unde este Bob Marley, pentru că, indiferent dacă place oamenilor sau nu, el este principala asociație pe care oamenii din întreaga lume o fac în legătură cu Jamaica.

„Asociație principală” sau nu, rămâne de văzut dacă Jamaica va alege să acorde celui mai faimos cetățean al său cea mai înaltă onoare a țării.