[1]Mucoasă de mare pe o plajă între Chaniotis (Hanioti) și Pefkochori, Halkidiki, Grecia, în septembrie 2021. Fotografie de Meta.mk, CC BY-NC.
Această relatare se bazează pe articolul original [2] al Meta.mk. O versiune editată este republicată aici în baza unui acord de partajare a conținutului între Global Voices și Fundația Metamorphosis.
O spumă lipicioasă numită mucoasă de mare, cunoscută de asemenea ca mucilagiu marin [3], care rezultă din încălzirea globală, a apărut din ce în ce mai mult pe plajele grecești în vara anului 2021. Fotografiile unora dintre plajele din peninsula Halkidiki [4] din septembrie arată că într-adevăr, Marea Egee produce ocazional astfel de spumă organică.
Oamenii de știință asociază apariția mucoasei de mare cu încălzirea globală. Încălzirea atmosferei sub fenomenul efectului de seră crește temperatura oceanelor și mărilor, făcându-le mai potrivite pentru anumite microorganisme care se dezvoltă în apele mai calde, în timp ce creează și un mediu nelocuibil pentru alte animale și plante.
Mucoasa de mare constă în mare parte din alge microscopice cunoscute ca fitoplancton [5]. În timp ce fitoplanctonul singur nu dăunează mediului, atunci când se suprapune cu temperatura ridicată a apei, apele uzate, pesticidele și încălzirea globală, acesta înflorește și se poate reproduce într-un ritm dăunător, afectând biodiversitatea, blocând lumina soarelui să pătrundă în apă și reducând nivelurile de oxigen în mare.
Potrivit unui raport al Poseidon System [6], o rețea științifică de stații de cercetare susținută de stat și Uniunea Europeană care monitorizează mările grecilor, valul de căldură marină din a doua jumătate a lunii iunie 2021 a crescut temperatura medie zilnică a Mării Egee la 28 de grade Celsius, fiind cu patru grade mai ridicată decât în anii precedenți.
Locuitorii orașului de la țărmul mării Pefkochori [7] care au vorbit cu echipa Meta.mk au spus că explicația din folclor pentru mucoasa marină a fost că “bunicile spun că este doar săpunul provenit de la curățarea navelor”. Localnicii sunt în general reticenți în a discuta subiectul mucilagiului marin cu străinii.
[8]Mucoasă de mare pe o plajă între Chaniotis și Pefkochori, Halkidiki, Grecia, în septembrie 2021. Fotografie de Meta.mk, CC BY-NC.
În iunie, ziarul britanic Independent a raportat [9] că guvernul grec a inițiat o investigație a focarului mucoasei marine în apele din apropierea insulei Lemnos.
La acea vreme, ziarul grecesc Ekathimerini scria [10] că fenomenul este cauzat de un surplus de nutrienți în alge, rezultat din poluare și temperaturi ridicate și este monitorizat de Institutul de Cercetări Piscicole în folosul Ministerului Mediului din Grecia.
Într-o declarație pentru Ekathimerini, Stavros Stathakis, vicepreședinte al asociației de pescari din Limnos, a avertizat că nămolul împiedică pescuitul și de asemenea îndepărtează turiștii:
It forms every so often but usually dissipates after a while. This is the first time in a decade we have seen so much.
Se formează din când în când, dar de obicei se disipează după un timp. Este pentru prima dată în ultimii zece ani când am văzut atât de multe.
[11]Mucoasă marină pe o plajă între Chaniotis și Pefkochori, Halkidiki, Grecia, în septembrie 2021. Fotografie de Meta.mk, CC BY-NC.
Creșterea cantității și frecvenței focarului mucoasei marine arată consecințele schimbărilor climatice cauzate de oameni, prin degajarea dioxidului de carbon în atmosferă în urma arderii combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) și depunerea deșeurilor în sistemele de apă.
Focarul de mucoasă marină în Marea Egee a fost mult mai puțin impactant față de revărsarea recentă de mucoasă marină în Marea Marmara [12] în vecinătatea Turciei. Așa cum a raportat Global Voices în iunie, autoritățile turce au inițiat inspecții [13] împotriva surselor suspectate pentru mucilagiu, precum și un efort masiv de curățare. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a aruncat vina [14] pentru înflorirea mucoasei marine asupra oamenilor și companiilor care aruncă deșeuri în Marea Marmara.