Actrița sârbă Milena Radulović (25). Foto Wikipedia de Track and Field Serbia, CC BY-NC-SA.

Mogulul sârb de film și teatru Miroslav Mika Aleksic a fost arestat pe 16 ianuarie după ce 6 femei au depus o plângere la poliția sârbă acuzându-l că le-a violat când erau eleve la școala sa de actorie.

Un tribunal sârb i-a ordonat regizorului de film și teatru în vârstă de 68 de ani să rămână în arest pentru 30 de zile, cât timp poliția investighează cauza, potrivit presei sârbe. Femeile îl acuză de comiterea a 8 acte de viol și 7 acte de molestare sexuală între 2008 și 2020. Aleksic nu a fost acuzat.

Veteranul regizor, actor și scenarist are un CV amplu în industria cinematografică și teatrală locală. El e fondatorul și directorul prestigioasei academii de actorie din Belgrad Stvar Srca (care înseamnă „materia inimii” în limba sârbă), la care au participat aproximativ 3 000 de copii și adolescenți în ultimii ani. Vârsta de intrare a studenților este între 6 și 13 ani.

Blic Daily a relatat că zeci de persoane au răspuns apelului public al poliției ca fostele victime ale abuzului sexual de la școală să se prezinte. În plus tabloidul sârb Alo a relatat că un prieten de familie al lui Aleksic a înaintat recent un proces împotriva sa, susținând că Aleksic și-a molestat sexual fiica.

Pe 26 ianuarie, soția lui Aleksic a anunțat că Stvar Srca se va închide, potrivit  agenției sârbe de știri Tanjug.

Printre cele 6 femei care au depus plângerea inițială, doar actorii profesioniști Milena Radulovic și Iva Ilincic au vorbit public despre atacurile de care pretind că le-au suferit.

Într-un interviu din 16 ianuarie cu Blic Daily, Radulovic, acum în vârstă de 25 de ani, a spus că a început să meargă la școala de actorie al lui Aleksic la vârsta de 11 ani, și că la vârsta de 17 ani, Aleksic, care avea atunci 61 de ani, a violat-o. Ea a depus mărturie timp de cinci ore la Parchetul din Belgrad în 20 ianuarie.

„Cea mai rea parte a acestei scheme a fost că motivele au fost pregătite în avans încă din copilărie, de un monstru. Nu putem permite ca mai mulți copii să sufere aceeași tortură”, a afirmat Radulovic.

Metodele dure de predare ale lui Aleksić au fost binecunoscute în Serbia. O fostă studentă a sa, Zorana Minčić, a declarat pentru Dnevno.rs că a condus departamentul de teatru de la Radio Belgrad „ca un cult, cu el ca guru de top”.

Scandalul a surprins conversația de pe rețelele de socializare din Balcani în ultimele săptămâni. Hashtag-ul #NisiSama (“nu ești singur” în sârbă) a fost în trend pe Twitter, și o pagină de Facebook numită “Nisam tražila” (“Nu am cerut-o”) a fost înființată. Administratorii paginii, care au adunat peste 36.000 de like-uri în doar câteva zile, postează povești anonime despre agresiune sexuală pe care le primesc prin email de la utilizatorii Facebook.

Cum este de așteptat în astfel de cazuri, actorii care au vorbit s-au confruntat cu un atac de atacuri pe social media. Activista, scriitoarea și traducătoarea Rumena Bužarovska, una dintre inițiatoarele mișcării #MeToo macedonene în 2018, a sugerat că multe dintre aceste reacții “aderă la modelul de manipulare al DARVO, “un acronim care înseamnă „negarea, atacul și inversarea victimei și infractorului””.

Unele instituții de presă sârbe au încercat de asemenea să submineze mărturiile victimelor. Cotidianul naționalist sârb Pravda a publicat un articol în care citează masiv un prezentator de talk-show care spune că actorii sunt “înalți preoți ai ocupației”, “ocupația” în acest caz fiind una în care valorile Serbiei sunt treptat “înlocuite cu cele ale Statelor Unite”.

Între timp, o înregistrare video cu o prezentatoare sârbă de știri care oferă un monolog în sprijinul victimelor a devenit virală în regiune, ea referindu-se și la scandalurile din trecut din țară. Mai jos este o traducere și explicație a referințelor făcute:

Ćutanje…
Neprijatno je, ali mi smo navikli da ćutimo na mnoge bitne stvari.
Ćutimo kada ne bismo smeli i zato nemojte nikada više pitati žrtve zašto su ćutale, nemate pravo, nego ih podržite da progovore kad god da su spremne!
Uvod u #PregledDana sa Jelenom Obućinom. pic.twitter.com/7AqvgXcBiS

— Newsmax Adria – Srbija (@NewsmaxAdriaBG) January 18, 2021

Tweet: Tăcere…
Este inconfortabil, dar suntem obișnuiți să păstrăm tăcerea despre multe probleme importante.
Păstrăm tăcerea când nu ar trebui, așa că nu mai întrebați niciodată victimele de ce au tăcut, nu aveți acest drept, ci sprijiniți-le să vorbească ori de câte ori sunt gata.
Intro pentru segmentul de știri de zi cu zi cu Jelena Obućina.

Video: Bună seara. [16 secunde de tăcere]
Este inconfortabil, dar suntem obișnuiți să păstrăm tăcerea: când salariile noastre întârzie, când trebuie să cumpărăm scutece pentru 300 de euro [referindu-ne la lucrătorii din fabricile de investiții străine cu pauze de baie sever limitate], când trebuie să ne fotografiem buletinele de vot [referindu-ne la un scandal de șantaj în care partidul de guvernământ i-a forțat pe alegători să dovedească că au votat pentru candidatul potrivit], când piloții sunt declarați alcoolici [referindu-se la un accident mortal de elicopter în 2015, care a dus la moartea a 7 persoane, pentru care nimeni nu a fost arestat], atunci când ne lipsește apa potabilă, atunci când râurile noastre sunt otrăvite, atunci când nu există paturi disponibile în spitale, atunci când suntem bătuți în timpul protestelor, atunci când [căutător al dreptății] tatăl unui lucrător care a murit într-o linie de datorie este huiduit, atunci când [politician sârb acuzat de agresiune sexuală] Jutka primește aplauze, când niște total idioți demolează o parte a orașului, când o mătușă trimite bani din Canada, când artificii au loc pe acoperișuri în timpul carantinei [ca parte a contra-protestelor pro-guvernamentale], când [politicianul de opoziție Boško] Obradović este demonizat, când Jovanjica a înflorit, când înregistrările video de la o cabină de scule și Kosovska Mitrovica dispar, când suntem mințiți în legătură cu coronavirusul, când  ei creează certuri cu vecinii noștri în numele nostru…
Păstrăm tăcerea, când nu ar fi trebuit să tăcem.
Și din cauza asta, să nu întrebi niciodată victimele de ce au tăcut. Nu ai acest drept. Sprijiniți-le să vorbească, ori de câte ori sunt pregătite.