[1]Lea Maestro, o tânără evreică bosniacă stând în spatele Hagadei, în Muzeul Național al Bosniei și Herțegovinei. Fotografie de Midhat Poturović/Tranziții, utilizată cu permisiune.
Acest articol scris de Adelisa Mašić a fost publicat în cadrul Balkan Diskurs, [2] un proiect al Centrului de Cercetare Post-Conflict [3] (PCRC). O versiune editată este republicată de către Global Voices ca parte dintr-un acord pentru distribuirea conținutului.
De mai mult de 100 de ani și pe parcursul istoriei turbulente a Bosniei, locuitorii din Sarajevo au protejat Hagada din Sarajevo, o colecție scrisă de reguli și tradiții evreiești. Casa sa este Muzeul Național al Bosniei și Herțegovinei [4], pe care Hagada a trebuit să îl părăsească de mai multe ori, pentru a fi protejată.
Hagada este o colecție scrisă de precepte religioase și tradiții care marchează Paștele, sărbătoarea care marchează eliberarea poporului evreu din sclavia egipteană. Familiile evreiești citesc, în mod tradițional, textele Hagadei, de sărbătoarea Paștelui, ceea ce înseamnă că există un număr relativ mare de astfel de cărți. Hagada din Sarajevo [5] este probabil una dintre cele mai cunoscute dintre acestea.
Muzeul Național al Bosniei și Herțegovinei menționează că Hagada din Sarajevo a fost scrisă în Barcelona în jurul anului 1350. Din cauza persecuției evreilor din Spania, aceasta a călătorit prin Italia în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, după cum atestă note din paginile sale, înainte de a ajunge în Bosnia și Herțegovina într-un moment necunoscut, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Hagada din Sarajevo conține descrieri figurative unice și este singura Hagada [6] din epoca respectivă care s-a păstrat în întregime.
“Familia sefardă Cohen din Sarajevo a decis, din cauza unei situații financiare dificile, să își vândă Hagada. La început, au oferit-o mai multor asociații evreiești, dar nimeni nu și-o putea permite. Pentru că Muzeul Național a fost fondat de către guvernul austro-ungar, acesta dispunea de fonduri suficiente pentru a o răscumpăra și astfel, în 1894, Muzeul a achiziționat Hagada pentru o sumă de 150 coroane. Încă avem contractul de cumpărare în documentația noastră”, declară curatorul Lejla Bečar.
Hagada a fost trimisă ulterior de la Sarajevo la Viena pentru a fi analizată și returnată Bosniei și Herțegovinei, cu anumite vicisitudini, după câțiva ani.
Apoi, în 1941, Germania a ocupat Bosnia și Herțegovina și, cu ajutorul regimului-marionetă pe care îl instauraseră naziștii în Croația [7], a comis Holocaustul [8] împotriva evreilor bosniaci. De-a lungul următorilor patru ani, 10.000 de evrei au fost uciși în Bosnia, dintr-o populație de 14.000. Bečar a explicat ce s-a întâmplat cu prețioasa carte în acea perioadă:
Lejla Bečar. Fotografie de Mustafa Öztürk. Folosită cu permisiune.
Njemačke vojne snage su po cijeloj Evropi sakupljale jevrejske umjetnine kako bi formirali muzej uništene civilizacije. U Sarajevu su željeli isključivo Hagadu. Za nju je bio zadužen kustos Derviš Korkut, koji je bio iznimno učen čovjek. Kada ga je tadašnji direktor muzeja Joza Petrović obavjestio da su stigli Nijemci, on je Hagadu sakrio u pantalone i rekao da su je predali drugom oficiru to jutro. Nijemci su otišli tražiti tog oficira, kojeg su Derviš i Joza izmislili, dok su oni ostali razmišljati šta će uraditi sa Hagadom.
German military forces were collecting Jewish art throughout Europe to form a museum of a perished civilization. Sarajevo wanted the Haggadah exclusively. Curator Derviš Korkut – a learned man – was in charge of it. When the director of the museum at the time, Joza Petrović, informed him that the Germans had arrived, he hid the Haggadah in his trousers and said that they had handed it over to another officer that morning. The Germans went to look for that officer, who had been created in the minds of Derviš and Joza, while the two of them stayed to think about what they would do with the Haggadah.
Forțele armate germane colecționau arta evreiască de pe întreg teritoriul Europei pentru a alcătui un muzeu al unei civilizații dispărute. Sarajevo își dorea exclusiv Hagada. Curatorul Derviš Korkut – un om învățat – se ocupa de asta. Când directorul de atunci al muzeului, Joza Petrović, l-a informat că germanii ajunseseră, acesta a ascuns Hagada în pantalonii săi și a spus că o predaseră altui ofițer, în dimineața respectivă. Germanii au plecat să caute ofițerul respectiv, timp în care cei doi au rămas să se gândească ce vor face cu Hagada.
Korkut, cu mari riscuri, a ascuns Hagada din Sarajevo [9] într-o moschee dintr-un sat musulman de pe Muntele Bjelašnica, unde a rămas până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost returnată Muzeului Național din Sarajevo.
Hagada din Sarajevo a fost din nou în pericol în timpul asedierii orașului Sarajevo [10] (1992-1996). Muzeul Național s-a aflat pe linia frontului și a suferit pagube severe. Hagada a fost transferată, împreună cu multe alte obiecte valoroase, în seiful Băncii Naționale, unde a rămas până la sfârșitul Războiului Bosniac.
[11]Pagini dintr-o istorie turbulentă. Fotografie aparținând Muzeului Național al Bosniei și Herțegovinei. Folosită cu permisiune.
Hagada din Sarajevo a supraviețuit Inchiziției, două războaie mondiale și războiului din Bosnia și Herțegovina. “Are nafaka [noroc chior] bosniac”, spune Bečar vioi.
Pentru Luka Bošković, un vechi voluntar la Muzeul Național, în timp ce bogăția culturală a Bosniei și Herțegovinei este inestimabilă, generațiile mai tinere conștientizează foarte puțin importanța Hagadei.
“La aniversarea muzeului și în Noaptea Europeană a Muzeului, văd aceiași prieteni, care reușesc uneori să aducă și alți oameni. Tinerii nu au nicio dorință să meargă la muzee”, declară acesta.
Sfatul lui pentru tineri este următorul: “Când vizitați Muzeul Național, priviți mai cu atenție exponatele, citiți inscripțiile și menționați pe rețelele de socializare ce ați citit și învățat în timpul vizitei respective. Nu grăbiți lucrurile acelea după cum obișnuim să ne grăbim toată viața noastră.”
Sarajevska hagada je, od danas, ponovo dostupna posjetiteljima u redovnim terminima utorkom i cetvrtkom od 12 do 13h, kao i svake prve subote u mjesecu u istom terminu!
Dobro nam dosli #zemaljskimuzejbih [12] #sarajevohaggadah [13] #sarajevskahagada [14] pic.twitter.com/7Ia6WEaBlE [15]
— Zemaljski muzej BiH (@Zemaljskimuzej) June 2, 2020 [16]
Sarajevo Haggadah is from today, again available to the visitors in the regular time slots on Tuesday and Thursday from 12:00 to 13:00 hrs, as well as every first Saturday of each month during the same time slot.
Hagada din Sarajevo este, începând de astăzi, din nou disponibilă vizitatorilor în intervalul orar normal, marți și joi de la orele 12:00 la 13:00, precum și în prima sâmbătă a fiecărei luni, în același interval orar.
Hagada din Sarajevo, unul dintre cele mai valoroase și unice articole din colecția Muzeului Național al Bosniei și Herțegovinei, a fost expusă public numai în ocazii rare înainte de 2018 — de obicei de Paște la aniversarea muzeului — din cauza stării necorespunzătoare.
Mulțumită fondurilor din partea Ambasadei Franceze din Bosnia și Herțegovina și din partea UNESCO, Hagada este acum expusă de două ori pe săptămână, marțea și joia, de la orele 12:00 la ora 1:00 după-amiaza, precum și în prima sâmbătă a fiecărei luni, în același interval orar. Pe lângă acestea, muzeul asigură vizite speciale, cu experți.