Imagine Pixabay [1], sub Licență Pixabay [2], editată de Global Voices.
În următoarele luni, Global Voices va studia inițiative în legătură cu limbajul non-binar, cunoscut inițial drept “limbaj incluziv”. Acest prim articol colectiv începe cu o explorare a genului în limbile romanice [3].
Limba poate fi văzută ca o formă de magie care influențează lumea. Ceea ce spunem și felul în care folosim limba afectează gândirea, imaginația și realitatea noastră.
În majoritatea limbilor romanice, există mărci de gen pentru feminin și pentru masculin pentru pronume, substantive, adjective, determinanți și demonstrative. În situații în care genul unei persoane este necunoscut sau când se face referire la un grup mixt din punct de vedere al genului, actualele convenții din limbile romanice prioritizează forma de masculin drept un standard generic. Spre deosebire de română, care a păstrat genul neutru din latină, franceza, spaniola, portugheza, italiana și catalana au doar forme de gen binare, ceea ce pune dificultăți speciale pentru neutralitatea de gen. [4]
Activismul pentru neutraliatea de gen în limbaj este parte a unei mișcări mai ample de a chestiona, a rezista și a desființa sexismul transmis prin limbaj [5]. Activiștii susțin [6] că dominanța masculinului în limbă nu este neutră, așa cum se presupune [7], ci mai degrabă a fost impusă istoric prin procese ideologice și politice.
În ultimele câteva decenii, unele mișcări au făcut presiune pentru creșterea vizibilității femeilor și a altor genuri în limbă prin promovarea utilizării pronumelor neutre și a inflexiunilor cu diferite combinații de simboluri sau vocale.
În limba franceză, vechile reguli sunt aduse în discuție
Fotografie de către Chabe01, Wikimedia Commons [8], sub licență CC BY-SA 4.0 [9]
Copiii care învață franceza descoperă repede o regulă gramaticală des repetată: “masculinul acoperă și femininul [10]”. Aceasta înseamnă că în expresiile de plural care includ diferite genuri, forma de masculin este dominantă. În rândul comunităților francofone, o ortografie cunoscută drept scriere incluzivă [11] a câștigat proeminență [12] în ultimii ani pentru a rezolva această lipsă de imparțialitate lingvistică. [13]
Primul mod de a adopta scrierea incluzivă este folosirea formelor neutre existente atunci când este posibil, de examplu, “lectorat” (“cititori”) în loc de “les lecteurs” (m.) sau “les lectrices” (f.). A doua tehnică include în mod explicit atât terminațiile masculine, cât și pe cele feminine. De exemplu, terminațiile “e” și “ice”, adesea folosite pentru forme de gen feminin, ar însoți formele masculine, ca în “lecteur·ice·s” (“cititori”).
Chiar dacă această ortografie a fost adoptată de o parte a mediei [14], anumite universități [15]și câteva companii [16], ea rămâne foarte controversată [17], în mod deosebit în Franța [18], unde criticii argumentează că este inutilă.
Cel mai răspândit nou pronume pentru a face referință la persoane non-binare sau la un grup mixt din punct de vedere al genului este “iel” — o contragere a “il” și “elle” (“el/ea”). Cu toate acestea, încă nu există un consens asupra felului în care poate fi exprimat genul neutru [19] în alte părți de vorbire. De examplu, chiar dacă “iel” este folosit, vorbitorii vor fi totuși forțați să aleagă, mai târziu, una dintre opțiunile de gen binar pentru terminațiile adjectivelor sau ale substantivelor. Până acum, pronumele și alternativele pentru genul neutru nu au aprobare instituțională [20] și nu sunt des folosite [21] în afara cercurilor queer, LGBTQI+ și feministe.
Dezbateri active în spaniolă și în portugheză
“Niciul copil nu se naște macho”, afiș în marșul pentru drepturile femeilor din Santa Fe, Argentina, 2017. Fotografie Wikipedia [22], sub licență CC BY-SA 4.0 [23]
Mișcările din lumea hispanofonă au făcut presiuni puternice pentru neutralitatea de gen. Activismul lingvistic este puternic îndeosebi în Argentina [24], unde a devenit un puternic instrument retoric și politic [25] în discursul public: președintele Alberto Fernández [26] utilizează câteva forme de limbaj neutru în discursurile sale, mai multe universități [27] le permit în articole academice, iar organisme publice precum Banca Centrală [28] le includ în comunicări formale.
Câteva încercări în vederea neutralității de gen au fost implementate în ultimele decenii în spaniolă; cele mai timpurii includ utilizarea lui “x” și “@” pentru a înlocui vocala care marchează genul, precum în “tod@s” (“toți/ toate”). Mai recent, activiștii au început să folosească litera “e” ca pe o alternativă generică, neutră, iar pronumele neutru “elle” a apărut ca o alternativă la “él/ella” (“el/ea”).
În timp ce aceste forme sunt folosite cu precădere în comunități LGBTQI+ și feministe, un recent raport [29] de către site-ul de verificare a știrilor Chequeado arată că unele cuvinte neutre sunt deja acceptate (sau tolerate) de către argentinieni. De asemenea, un nou sondaj al organizației spaniole Fundéu [30] a subliniat folosirea crescândă a “x”, “@” sau “e” de către utilizatori de Twitter de limbă spaniolă din fiecare țară.
Portugheza este similară spaniolei în ceea ce privește alternativele pentru neutralitatea de gen. În 2015, Andrea Zanella [31], psiholog brazilian, a creat un manifest pentru “comunicare radical incluzivă”, în portugheză în parteneriat cu o companie numită Diversity Box [32]. De atunci, Diversity Box creează ghiduri incluzive din punct de vedere al genului pentru companii [33].
Ca și în spaniolă, folosirea lui “x” sau “@” devine populară pe internet, în special în rândul grupurilor feministe [34], chiar dacă nu face parte din regulile gramaticale [35] ale limbii portugheze, ceea ce ar necesita modificări legislative în Congresul Braziliei. Subiectul nu se află pe agenda legislativă din Brazilia.
Italienii ezită în legătură cu schwa
Tabelul vocalelor conform AFI, de pe Wikipedia [36], sub licență CC BY-SA 3.0 [37]
În Italia, deși dezbaterile despre neutralitatea de gen nu sunt atât de răspândite precum în comunitățile de limbă spaniolă, există o discuție [38] condusă de lingvistul italian Vera Gheno despre schwa sau scevà (ә), un simbol din Alfabetul Fonetic Internațional (AFI).
Schwa își are originea în dialecte din Italia Centrală și de Sud și poate fi folosit pentru a face referire la mai multe persoane într-un mod neutru. Ar putea înlocui simbolurile * sau @ la sfârșitul cuvintelor cu gen marcat, care sunt foarte mult folosite în mediul online, dar nepronunțabile în italiana vorbită. În august 2020, bloggerul italian Alice a explicat [39] cum se pronunță schwa.
Această propunere [40] a fost făcută acum cinci ani de către proiectul cetățenesc “Italiana incluzivă” [41], deși autoritatea lingvistică oficială, Accademia della Crusca [42], încă refuză [43] să accepte schwa (sau orice altă formă) drept o evoluție către o limbă italiană neutră.
Comunitățile feministe și LGBTQI+ conduc drumul în Catalonia
În teritoriile de limbă catalană, o adaptare a soluțiilor pentru limbaj non-binar dezvoltat în lumea vorbitoare de limbă spaniolă ia amploare în sânul comunităților feministe și LGBTQI+. “Elli” și “ellis” devin alternative la “ell/ ella” (“el/ea”) și la formele de plural “ells/elles” (“ei/ ele”).
Deși multe instituții — incluzând guvernul local din Catalonia [44] — recomandă utilizarea limbajului non-binar de decenii, ghidul [45] de la Universitatea Autonomă din Barcelona se axează pe strategii precum preferința acordată alternativelor neutre existente, precum “el professorat” (un grup de profesori) sau forme binare precum “els professors i les professores” (“domnii și doamnele profesoare”) sau feminine generice.
Dificultăți în legătură cu exprimarea non-binară în română
Limbajul non-binar este o provocare în limba română. Forme precum “@” sau “e” nu sunt o soluție în cazul limbii române, deoarece “o” nu este în mod obișnuit o terminație de masculin [ca în spaniolă sau în portugheză], iar substantivele feminine sunt formate în general prin adăgarea unui sufix la forma de masculin (“activist”>”activistă”). Uneori alternativa “X” este folosită, de examplu, “activistX” în loc de “activiști”/”activiste“. Cu toate acestea, activiștii de gen folosesc pronumele “ei” sau “ele” (drept o traducere aproximativă a conceptului din engleză “they”) pentru a evita mărcile de gen.
Spre deosebire de limbile menționate anterior, româna a păstrat genul neutru, existent în latină, dar acesta se referă cel mai adesea la obiecte sau la entități colective. Toate substantivele neutre prezintă forme masculine la singular și feminine la plural, așa încât neutralitatea gramaticală nu înseamnă neapărat neutralite din perspectiva limbajului non-binar. În concluzie, în ciuda aparentului avantaj lingvistic, neutralitatea de gen în limba română pare departe de a prospera în acest moment.