Popoare indigene scandinave. Sursa: Pexels.com
Fiecare limbă nativă reprezintă o percepție specifică a realității. Este modul în care se concretizează ideile, tradițiile, obiceiurile, poveștile și emoțiile unei comunități, astfel încât conservarea acestora este de o importanță vitală pentru a păstra identitatea membrilor ei, potrivit Organizației Națiunilor Unite [1].
Dar în prezent, aproximativ 3.000 de limbi [2] native sunt în pericol de dispariție la nivel internațional.
Un exemplu este limba Yaghan [3](specifică unui trib nomad din Patagonia, în sudul țărilor Chile și Argentina) care mai are un singur vorbitor; sau cazul Mexicului, unde peste șaizeci și patru de limbi [4] diferite riscă să dispară.
Deși limbi native de pe tot globul sunt în pericol de a dispărea, cele două continente care sunt cel mai expuse acestui risc, având în vedere numărul lor total de limbi indigene, sunt Europa și America [5].
Pe aceste continente statisticile sunt alarmante: peste douăzeci de limbi europene [5] sunt pe cale să dispară; și în țările cu o diversitate lingvistică mai mare, cum ar fi Mexic, 70% dintre limbile native [6] sunt în pericol să piară.
De ce mor limbile native?
Lingviștii și activiștii, precum mexicanul Yásnaya Elena Aguilar [7] sau suedeza Sofia Jannok, [8] consideră că limbile native mor deoarece condițiile în care trăiesc comunitățile în care acestea sunt vorbite nu sunt favorabile pentru a prospera cultural. Jannok, într-un discurs TEDx Talks [9], explică la ce atacuri constante sunt supuse comunitățile native:
Así son las cosas para mi pueblo, y para todas las personas indígenas alrededor del mundo. Algunas compañías grandes dirigidas por personas cuyo objetivo es el dinero invaden nuestras casas, nos obligan a mudarnos o simplemente se deshacen de nosotros.
Aceasta e situația poporului meu și a tuturor indigenilor din întreaga lume: companii mari conduse de oameni numai cu interese financiare, ne invadează teritoriile, ne obligă să ne mutăm sau pur și simplu ne elimină.
Trebuie menționat că multe populații indigene din lume raportează că sunt deposedate de bunurile lor și că drepturile lor umane nu sunt respectate. În Mexic, ecologistul Rarámuri Julián Carrillo a fost asasinat [10], iar cazul uciderii activistei Berta Cáceres [11](o indigenă Lenca care s-a opus construirii unui proiect hidroelectric în Honduras) a făcut înconjurul lumii. Aceste cazuri, care rămân adesea nepedepsite [12], continuă să apară: la 24 februarie 2020, un grup armat a ucis un activist indigen Brörán [13] în Costa Rica. Activiștii deploră lipsa de reacție din partea guvernelor.
Yásnaya Aguilar, lingvistă mexicană, a declarat [14] în Camera Deputaților din Mexic că:
Las lenguas indígenas no se mueren, las mata el Estado mexicano.
Limbile indigene nu mor, ci statul mexican le ucide.
În aprilie 2019, Yásnaya a ținut un discurs în limba nativă Mixe (publicat în spaniolă de Global Voices [15]) care include “reflecții despre dispariția limbilor indigene și legătura lor strânsă cu pierderea teritoriului.”
De asemenea, ONG-ul Global Witness [16] și mai mulți activiști internaționali (precum indigena Sami Eva M. Fjellheim [17]) subliniază că agroindustria și mineritul sunt principalele activități care cauzează uciderea liderilor indigeni de mediu din lume. America Latină ocupă primul loc [18] pe lista atacurilor. Fjellheim a declarat [19] pentru revista Pikara că:
En los últimos diez o quince años la presión ha aumentado bastante en lo territorial y más aún el interés de explotar los recursos energéticos, nos hemos dado cuenta de que no tenemos ningún derecho real que nos proteja.
În ultimii zece, cincisprezece ani, presiunea exercitată de interesele legate de teritorii și de exploatarea resurselor energetice a crescut mult, așa că ne-am dat seama că nu avem niciun drept real care să ne protejeze.
Pe de altă parte, există și cei care afirmă că o parte relevantă a problemei este discriminarea cu care se confruntă popoarele indigene.
Scriitorul Quechua din Peru, Pablo Landeo, a declarat [19] la Târgul Internațional de Carte din Lima în 2017 că:
Las estructuras sociales determinan la condición de las lenguas originarias y ahí está todo lo relativo a la discriminación y la vergüenza, a la idea de asociarlas como vinculadas al pasado y al retraso.
Structurile sociale determină ca limbile originale să fie in situația de a fi asociate cu discriminare, umilire, trecut și nedezvoltare.
Fetiță din populația Chatino. Mexic. Sursa: Pixabay.com
Discriminarea include, de asemenea, răspândirea și vizibilitatea restrânse a limbilor native. În multe cazuri, cum ar fi Mexic, proiectelor de literatură și artă autohtonă li se alocă un buget foarte limitat [20]; iar în țări precum Suedia, prioritatea în școli este predarea limbii engleze, finlandeze sau germane ca a doua limbă, în loc de limbile native.
Deși regiunile nordice precum Suedia, Norvegia și Finlanda sunt la mii de kilometri distanță de țări precum Mexic sau Peru, ele au în comun faptul că se confruntă cu aceleași probleme legate de segregarea culturală a limbilor lor indigene și distrugerea identității și a memoriei istorice a popoarelor lor native.
[21]Bărbat indigen Sami, Finlanda. Sursa: Flickr/Youngbrov [21]
La sfârșitul Anului Internațional al Limbilor Indigene din 2019, Organizația Națiunilor Unite a declarat că Deceniul Internațional al Limbilor Indigene [22]va începe în 2022, având scopul de a promova și revitaliza limbile native.
#Today [23], following the conclusion of #IYIL2019 [24], #UNGA [25] adopted the resolution on the rights of #IndigenousPeoples [26] ?https://t.co/6cQ1S5vWah [27] which includes, inter alia, proclamation of 2022-2032 as International Decade of #IndigenousLanguages [28] The work continues! #WeAreIndigenous [29] pic.twitter.com/0sid5PAH3a [30]
— UNPFII (@UN4Indigenous) December 18, 2019 [31]
Hoy, después de concluir #IYIL2019, la #AGNU adoptó una resolución sobre los derechos de los #PueblosIndígenas, la cual incluye, entre otros, la proclamación del Decenio Internacional de las #LenguasIndígenas para el 2022-2032. ¡Seguimos adelante! #SomosIndígenas
Astăzi, după încheierea # IYIL2019, #AGNU a adoptat o rezoluție cu privire la drepturile # Popoarelor Indigene, care include, printre altele, proclamarea Deceniului Internațional al Limbilor Indigene pentru 2022-2032. Mergem înainte! #SuntemIndigeni