Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Progres lent al reformelor judiciare anevoioase din Moldova

Placheta Curții Supreme de Justiție din Chișinău. Fotografie de pe Agora.md. Folosită cu permisiune.

Acest articol a fost posibil prin parteneriatul cu Transitions, o organizație editorială și de formare a media cu sediul în Praga.

Luna trecută, guvernul Republicii Moldova a anunțat „consultări ample” cu privire la un nou proiect de strategie pentru reforma justiției. Cabinetul premierului Ion Chicu, care a preluat funcția în noiembrie anul trecut, a solicitat tuturor părților interesate să se implice în dezbaterile intense pe tema societății moldovenești. Un alt capitol începe în eternele, dar neîmplinite până acum, promisiuni de înființare a unui sector al justiției cu adevărat transparent, profesionist și responsabil.

Fiecare politician moldovean care a ajuns la putere în ultimii 10 ani a declarat ca prioritate proprie o justiție independentă. De exemplu, în 2011, țara s-a angajat într-un pachet ambițios de reforme complexe, care avea ca scop să reformeze întregul sistem judiciar deodată. La început s-a ajuns la un acord pentru a asigura cel puțin 60 de milioane de euro de sprijin financiar extern, în speranța înființării unui sistem judiciar revitalizat și responsabil până la sfârșitul anului 2017.

Cu toate acestea, aproape 10 ani mai târziu, acel plan a produs rezultate incerte. Sau „doar o cochilie goală”, după cum un raport din 2019 al Comisiei Internaționale a Juriștilor l-a numit. Corupția endemică, controlul politic, justiția selectivă, lipsa de integritate judiciară și aplicarea deficitară a legii au făcut pe parcurs parte din această imagine tristă, datorită creșterii constante a guvernării oligarhice. Încrederea publicului în sistemul de justiție a scăzut continuu, scăzând la jumătate în ultimii 16 ani. Potrivit barometrului de opinie publică, până la sfârșitul anului 2019, 65% din populația Moldovei nu avea încredere în sistemul judiciar.

Când oficialii UE au anunțat că îngheață ultima tranșă de finanțare pentru reforme (în valoare de 28 de milioane de euro) în octombrie 2017, ei au declarat că „autoritățile moldovenești nu au demonstrat suficientă determinare”.

Există motive pentru care politicienii moldoveni fac promisiuni pe care nu pot sau nu intenționează să le respecte. Reforma judiciară este populară: o bună oportunitate de a câștiga voturi sau de a submina meritele adversarilor. „Justiția este un subiect foarte convenabil, mult mai ușor de manipulat decât angajamentele pentru economie, de exemplu. În mare măsură, voința politică a determinat justiția aici… Nu este cazul în care statul de drept este mai întâi determinat în teorie și apoi este pus în practică, ci invers”, explică Dionis Cenusa, analist și cercetător politic din Moldova la Institutul de Studii Politice al Universității Justus-Liebig din Giessen, Germania.

Ce speranță există ca planurile lui Chicu să se sfârșească altfel?

O fereastră de oportunitate

Guvernul reformist al Maiei Sandu nu a făcut excepție de la aceste tendințe. Guvernul lui Sandu a preluat funcția la jumătatea lunii iunie a anului trecut, după ce i-a răsturnat de la putere pe Partidul Democrat din Moldova (PDM) și pe liderul acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc, și a format o coaliție „anti-oligarhică” împreună cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), în mod neoficial condus de președintele Igor Dodon. „Cu toții suntem prinși într-un cerc vicios cu lipsă de justiție și, dacă nu rezolvăm acest lucru, nu vom avea șanse”, a spus Sandu la scurt timp după ce a devenit premier. „2019 a fost crucial, deoarece a oferit o fereastră de oportunitate atunci când puterea statului a fost ușor diluată, din cauza faptului că influența lui Plahotniuc și a PDM asupra sistemului de justiție s-a stins pentru o perioadă scurtă de timp și niciun alt politician sau partid nu a obținut încă un control complet asupra acestui lucru. Pentru prima dată în câțiva ani, societatea moldovenească a văzut o diversitate de voci provenind din sistemul de justiție”, își amintește Nadejda Hriptievschi, șeful Programului Justiție și Drepturile Omului la Centrul de Resurse Juridice din Chișinău.

Odată ce prioritatea a fost stabilită, au apărut problemele. Numirea unui nou procuror general independent a devenit principalul punct de legătură pentru coaliția instabilă între blocul pro-european ACUM condus de Sandu și PSRM-ul pro-rus al lui Dodon. Concursul pentru preselecția candidaților la funcția de procuror, lansat de Ministerul Justiției, a fost anulat de guvernul lui Sandu în noiembrie 2019, după ce s-a ajuns la concluzia că rezultatele au fost „fraudate de membrul comisiei desemnat de socialiști”, care i-ar fi dezavantajat pe cei mai buni și avantajat pe cei mai slabi candidați din motive politice. “Concursul a demonstrat că pentru Partidul Socialist și liderul său de facto, Igor Dodon, un sistem judiciar cu adevărat independent, inclusiv numirea unui procuror general independent, este un pericol ridicat”, spune avocatul Ștefan Gligor, care a fost unul dintre candidații la concurs.

La scurt timp după anularea concursului, guvernul a adoptat o lege care l-a împuternicit pe premierul Sandu să aleagă ea însăși cei mai buni candidați și să îi propună pentru o numire definitivă de către consiliul procurorilor din Moldova. „Am stat ferm în ceea ce privește poziția procurorului general, deoarece era clar că fără un parchet cu adevărat independent și puternic nu am putea reforma sistemul judiciar. Dosarele penale care ajung pe birourile judecătorilor provin de la procurori, iar pentru că procurorii nu și-au făcut treaba până acum, au fost posibile fraude în sectorul bancar, „Spălătoria de bani a Moldovei” și multe alte scheme. Există poziții pentru care guvernul trebuie să își asume responsabilitatea, întrucât cetățenii cer reforme și rezultate. Reforma judiciară a fost elementul cheie pentru care ACUM a riscat să vină la putere, iar dacă reforma nu s-ar fi putut face atunci, nu ar mai fi meritat să rămână [la putere]”, explică Olesea Stamate, fost ministru al justiției în cabinetul lui Sandu.

După ce au fost schimbate acuzații dure între membrii blocului ACUM și socialiști, aceștia din urmă, susținuti de membri parlamentari ai PDM, au reușit să demită guvernul Sandu în noiembrie 2019. „Din perspectivă politică, a fost decizia corectă. Asumarea responsabilității i-a expus pe PSRM și pe Igor Dodon, descoperind falsitatea intenției sale declarate de a promova statul de drept și deoligarhizarea statului”, adaugă Gligor.

O provocare familiară

Odată cu eliminarea vechiului guvern și numirea unuia nou la scurt timp, noul ministru al justiției, Fadei Nagacevschi, a recunoscut rezultatele concursului contestat. Alexandr Stoianoglo, fost deputat și vicepreședinte al parlamentului reprezentând PDM, a devenit noul procuror general al Republicii Moldova pe 29 noiembrie. Stoianoglo a părăsit politica în 2014 și susține că din acel moment, el nu a fost niciodată membru al vreunui partid politic. Nagacevschi însuși a fost avocatul PSRM și, înainte de a ajunge la Ministerul Justiției, a ocupat funcția de consilier al președintelui Parlamentului, politicianul socialist Zinaida Greceanii. Cu toate acestea, guvernul sub care ambii lucrează s-a declarat „tehnocratic”, iar liderul său, Chicu, este un fost consilier al președintelui Igor Dodon.

În mandatul socialiștilor, reforma judiciară a luat forma unei noi strategii de trei ani „pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției”. Experții care au analizat acest document spun că este departe de a răspunde complet la numeroasele provocări ale sectorului. „Nu este niciun cuvânt despre capturarea statului și rolul sistemului de justiție în acest sens; niciun cuvânt despre justiția selectivă și problemele serioase legate de corupție și integritate în rândul actorilor principali ai sistemului; fără referiri la probleme precum audierile judecătorești închise, anonimizarea selectivă a hotărârilor judecătorești, calitatea educației judecătorilor și a altor profesioniști, lipsa personalului calificat al instanțelor ș.a. Nu include o declarație clară a problemei și nu abordează factorul uman, care este principala problemă în sistemul de justiție. Dacă nu recunoști aceste probleme, nu le poți rezolva cu adevărat”, argumentează Hriptievschi.

Planul strategiei a fost trimis Consiliului Europei pe 3 ianuarie, împreună cu o propunere de proiect pentru evaluarea judecătorilor – un mecanism-cheie care ar filtra magistrații, pentru a-i exclude pe cei cunoscuți ca fiind corupți și lipsiți de credibilitate. Planul propunerii a fost criticat imediat de membrii opoziției. „Conform proiectului de lege care a fost făcut public recent, evaluarea externă și autentică a judecătorilor a fost înlocuită cu o evaluare internă, folosind mecanisme deja existente… Cetățenii așteaptă o reformă autentică, în timp ce socialiștii produc una tipică lui Plahotniuc”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă pe 20 ianuarie.

Sandu se referea la faptul că proiectul propune ca o comisie de monitorizare să fie creată de parlament (unde PSRM și PDM au împreună majoritatea), care ar selecta, în consecință, membrii consiliului pentru judecătorii evaluatori. Majoritatea membrilor consiliului ar fi actuali magistrați. „În esență, este o evaluare a judecătorilor de către judecători, colegii lor. Mai mult decât atât, membrii consiliului de administrație nu ar fi primii care au trecut printr-un filtru de integritate, nu există niciun mecanism prin care să fie verificați”, explică Olesea Stamate. „Cu acest format, traficul de influență sau corupția evaluatorilor în numele celor care trebuie evaluați este inevitabilă”, adaugă Gligor.

Gligor adaugă că propunerea este lipsită cu desăvârșire de o evaluare completă a procurorilor și a ofițerilor de urmărire penală, subliniind că aceasta a fost „cel mai important instrument al lui Plahotniuc în eliminarea concurenților politici și în uzurparea puterii”.

„Având în vedere că PDM este vizat în declarația [coaliției PSRM-ACUM] privind caracterul captiv al instituțiilor statului, precum și faptul că mai mulți membri ai facțiunii se află în cercul interior al oligarhului Plahotniuc, acești oameni sunt cel mai puțin interesați de reformele care ar fi oferit judecătorilor, procurorilor și ofițerilor de urmărire penală orice independență reală față de politică”, concluzionează Gligor.

„De fapt, pentru a citi printre rânduri, ceea ce se dorește este o subordonare totală a sistemului judiciar față de guvernul actual”, spune Stamate.

Ca răspuns la astfel de critici, ministrul Nagacevschi a sugerat că propunerea de proiect este la stadiul de plan și că inițiativele pe care le conține vor fi dezbătute la scară largă. Nagacevschi a dat asigurări că va accepta critici bine argumentate. „Totul poate fi dezbătut. Această propunere este extrem de flexibilă și totul poate fi schimbat”, a declarat Nagacevschi într-un interviu acordat canalului TV8 pe 21 ianuarie.

Chiar și așa, experții sunt acum îngrijorați că o tentativă mult așteptată de reformă judiciară autentică pare să fie compromisă – încă o dată. „Reforma sistemului de justiție are probleme și aceasta se datorează lipsei de încredere în socialiști, care nu arată voință în a-și curăța imaginea. Nicio reformă cu adevărat nobilă nu poate fi inițiată și încheiată de către forțele politice care au probleme serioase cu integritatea. Astfel de forțe pot efectua pseudo-reforme, care pot schimba unele aranjamente, dar în niciun caz nu produc un rezultat final optim în interesul public. Dacă autorul unei reforme nu este credibil, cu atât mai puțin este reforma”, concluzionează Dionis Cenusa.

Vezi seria specială Global Voices despre Criza politică din Moldova.


Nota editorului: GlobalVoices a contactat Ministerul Justiției din Moldova pentru comentarii, dar nu a primit niciun răspuns până la momentul publicării acestui articol.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.