O mamă și un copil se recuperează după malarie într-un spital din Burundi. Guvernul din Burundi oferă asistență medicală gratuită femeilor însărcinate și copiilor sub cinci ani. Burundi, 12 martie 2009. Fotografie folosită cu permisiunea PNUD prin Flickr CC BY-NC-ND 2.0.

Acest articol a fost publicat inițial în original în engleză pe data de 13 august 2019.

În Burundi, în acest an, malaria a afectat deja 5.738.661 milioane de persoane – adică aproximativ jumătate din populația sa, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Până la 21 iulie, 1.801 de persoane au murit din cauza virusului, potrivit Ministerului Sănătății Publice din Burundi.

Malaria, o boală purtată de țânțari și cauzată de un parazit, a afectat de mult timp burundezii și întreaga regiune din Africa de Est, dar aceasta este o creștere marcată de la începutul acestui an și o creștere de 97% față de aceeași perioadă din 2018.

Cei suferinzi se confruntă cu febră ridicată, dureri corporale, frisoane, greață și uneori deshidratare și delir.

OMS monitorizează periodic focarele. Aceasta a spus că numărul de cazuri de malarie a atins proporții epidemice în mai – aproximativ 3 milioane la acea dată. OCHA a raportat că multe părți ale țării au atins un statut epidemic – 34 din 46 de districte de sănătate – în special spre nord.

Conform datelor epidemiologice ale Ministerului Sănătății Publice și Luptei împotriva SIDA, în primele șase luni ale anului au fost înregistrate cinci milioane de cazuri de malarie. Aceasta reprezintă o creștere de 97 la sută față de aceeași perioadă din 2018. Captură de ecran de la Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

Cu toate acestea, guvernul nu este pregătit să numească criza malariei o epidemie:

Authorities in #Burundi must swallow their pride and declare malaria as a national disaster. People are dying and no one seems to care. When will wake up, it will be late. Mark this tweet.

— Ngendakumana J. Patrick (@ngendapatrick) August 6, 2019

Autoritățile din Burundi trebuie să-și înghită mândria și să declare malaria drept dezastru național. Oamenii mor și nimănui nu pare să-i pese. Când se vor trezi, va fi târziu. Marcați acest tweet.

Copilul vedetă al YouTube din Burundi, Kacaman, a atras atenția asupra situației miilor de persoane care suferă de malarie atunci când tânărul de 6 ani a decedat din cauza bolii:

Does it have to take tragedy to drive change? The death of 6 year old YouTube star Kacaman draws attention to #Burundi, where more than 1,800+ people have died from #malaria this year according to #WHO #EndMalaria. https://t.co/ywD3ks1ylj

— Reaching the Last Mile (@RLMglobalhealth) August 12, 2019

Trebuie să fie nevoie de o tragedie pentru a începe schimbarea? Moartea vedetei YouTube în vârstă de 6 ani, Kacaman, atrage atenția asupra statului Burundi, unde peste 1.800 de persoane au murit de malarie în acest an, potrivit WHO #EndMalaria. 

- Atingerea ultimei mile (@RLMglobalhealth) 

Radio France Internationale a citat în mod anonim un lucrător din domeniul sănătății, spunând că centrele de sănătate au fost copleșite de cereri și că, dacă guvernul ar declara o epidemie, ar ușura mai mult asistența cu costurile medicale pentru persoanele afectate.

Ziarul Iwacu a descris situația unei clinici din Giheta, provincia Gitega, în iulie, luptându-se pentru a face față numărului crescut de cazuri, 90% dintre pacienți suferind de malarie – în mare parte copii. Sute de pacienți pe lună au ocupat spațiul, au împărțit paturile și așteaptă în cozi lungi, ceea ce pune presiune mare asupra personalului.

OMS a citat, printre factori, că au fost utilizate foarte puțin măsurile preventive, cum ar fi plasele de țânțari, schimbările climatice care permit țânțarilor să ajungă la altitudini mai mari (într-o țară muntoasă), o creștere crescută a orezului în ultimii ani (cu o mulțime de apă stătută în care țânțarii se pot reproduce cu ușurință), probleme de salubritate publică în zonele urbane și schimbări în comportamentul țânțarilor. OMS a cerut tuturor părților interesate un „răspuns energic”.

Franck Arnaud Ndorukwigira, un blogger burundian ce deține site-ul Yaga, a citat medicii din țară spunând că sărăcia este un alt factor care împiedică prevenirea. El a făcut referire la o statistică a Băncii Mondiale conform căreia 74,7 la sută dintre burundezi trăiesc în sărăcie, ceea ce îngreunează acordarea asistenței medicale. Malnutriția și sistemele imunitare slăbite îngreunează supraviețuirea unui atac de malarie. Uneori, plasele de țânțari sunt folosite în schimb pentru pescuit.

Guvernul a depus unele eforturi pentru a rezolva problema: au oferit spray-uri anti-țânțari, unele medicamente gratuite în special pentru copiii sub 5 ani și clinici mobile în zonele rurale greu accesibile. Guvernul intenționează să distribuie plasele de țânțari pe scară largă în 2020. Cu toate acestea, OCHA a remarcat „lipsa resurselor umane, logistice și financiare pentru un răspuns eficient”.

Cu toate acestea, ministrul Sănătății, Thaddée Ndikumana, a evitat să declare o epidemie. El a combătut aceste rapoarte comparând situația cu un număr mai mare înregistrat în 2017 – când guvernul a declarat o situație de urgență. Bloggerul Yaga, Honoré Mahoro și alții au criticat puternic întârzierea de atunci. Pâna acum, Ndikumana a evitat discutarea problemei unei epidemii.

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a scris în iunie că au existat unele îmbunătățiri ale situației umanitare, dar aceasta a rămas în continuare precară, cu 1,7 milioane de persoane identificate ca fiind în situație de sărăcie. Situația ar putea fi agravată și de catastrofele naturale, inclusiv inundațiile și amenințarea Ebola din Republica Democrată Congo, unde Ebola a persistat mai bine de un an. Mai rămân și alte provocări, cum ar fi insecuritatea alimentară, care afectează 44% din populație, conform UNICEF, și un recent focar de holeră în Bujumbura.

Citește mai mult:  Noul partid de opoziție din Burundia se confruntă cu intimidarea înaintea alegerilor din 2020

Mulți cetățeni au fugit ca refugiați sau au fost strămutați intern – inclusiv politicieni și jurnaliști – în timp ce guvernul a fost criticat pentru întoarcerea către autoritarism, confruntându-se cu alte guverne, organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Africană, și a fost cercetat de Curtea penală internațională pentru abuzuri potențiale asupra drepturilor esențiale.Această criză în domeniul sănătății se desfășoară în contextul viitoarelor alegeri din 2020, iar guvernul poate fi împotriva unei declarații formale de urgență care l-ar putea  înfățișa negativ. Securitatea politică rămâne un subiect dificil de la controversatele alegeri din 2015.

Criza malariei a destabilizat și a agravat situația – agravând sărăcia, insecuritatea alimentară și dificultățile economice, cum ar fi deficiențele recurente de alimente și creșterea prețurilor la combustibil.

Din cauza restricțiilor impuse mass-media și organizațiilor neguvernamentale, jurnaliștii de-abia reușesc să lucreze, acest fapt împiedicând răspunsurile la criză și îngreunând obținerea de informații.