[1]Rafinărie de petrol. Patrick Hendry via Unsplash.(CC BY-SA 2.0)
În martie 2019, după mari proteste ale agricultorilor și activiștilor de mediu, guvernul indian a mutat un proiect ,,verde’’ de rafinare a petrolului în valoare de 44 de miliarde de dolari în afara unei regiuni sensibile din punct de vedere ecologic, și anume Nanar, din Ratnagiri, pe coasta Konkan [2]. Recent, cererile suporterilor pro-rafinărie pentru a readuce proiectul în Ratnagiri au stârnit temeri în rândul activiștilor și al fermierilor că proiectul va fi restabilit în zonă, provocând pagube mediului înconjurător și afectându-le traiul.
Societatea mixtă formată din companiile petroliere din Arabia Saudită, Aramco și Adnoc [3], și companiile indiene, Indian Oil Corporation, Bharat Petroleum Corporation și Hindustan Petroleum Corporation a fost inițial relocată, în urma protestelor localnicilor și activiștilor, care au adus critici faptului că India a continuat investiția în combustibili fosili. Proiectul a fost mutat în Raigad, la 100 de kilometri de capitala financiară a Indiei, Mumbai, iar guvernul a anunțat achiziționarea a 40 de sate pentru a începe proiectul.
Pe 28 iulie 2019, grupul pro-rafinărie Konkan Vikas Samiti (KVS) a organizat un miting, cerând ca proiectul să fie restabilit în Ratnagiri, invocând oportunitățile economice pe care le-ar aduce comunităților locale.
Un contraprotest a fost apoi ținut ca răspuns de către un grup anti-rafinărie, pentru a împiedica proiectul. Activiștii se plâng că acțiunile Indiei de achiziție a terenurilor au fost utilizate în mod abuziv pentru a obține terenuri pentru acest proiect de la fermieri. Pentru Satyajit Chavan, coordinator al Konkan Refinery Virodhi Sangharsh Samiti, organizația-umbrelă care conduce protestele, revitalizarea proiectului de rafinărie de petrol ar cauza probleme pentru regiune:
We are being careful and alert to avoid resurrection of the project in Ratnagiri's Nanar as it will destroy farmlands, mango orchards and pose a threat to the wildlife in the region. Investors in the region, who have vested interests are trying to revive the project and have politicized the issue despite the government canceling and relocating it under a gazette notification. This is dangerous.
Suntem atenți și în alertă pentru a evita renașterea proiectului în Nanar Ratnagiri, deoarece va distruge terenuri agricole, livezi de mango și va reprezinta o amenințare pentru fauna sălbatică din regiune. Investitorii din regiune, care au interese legitime, încearcă să reînvie proiectul și au politizat problema, în ciuda faptului că guvernul a anulat și l-a relocalizat sub o notificare de gazetă. Este periculos.
Satul Nanar din Ratnagiri este cunoscut pentru terenuri stâncoase și golfuri care acționează ca un teren de reproducere pentru diferite specii marine. Regiunea este, de asemenea, o zonă agricolă proeminentă, și mii de fermieri se bazează pe livezi de mango și pe pescuit pentru supraviețuire. Localnicii se tem că biodiversitatea regiunii și mijloacele lor de trai vor fi afectate de poluarea emanată de proiectul de rafinărie.
Șiretlic pentru dezvoltare?
Se estimează că proiectul ar avea nevoie de aproximativ 16.000 de acri de teren [4], mulți activiști locali punând sub semnul întrebării pretenția sa de a fi o rafinărie “verde” și o necesitate pentru o economie în curs de dezvoltare ca a Indiei.
“În ciuda mutării locației proiectului de la Nanar la Raigad din cauza impactului asupra mediului, nu ar crea aceeași problemă și în Raigad?”, a întrebat activistul social Ulka.
“The governing party shifted the location but how can they bring it elsewhere and are people of Raigad dispensable? All these issues cannot be questioned in isolation and the government needs to answer if we really need the project and do a cost-benefit analysis.”
Partidul de guvernământ a mutat locația, dar cum să ducă proiectul în altă parte, și sunt oamenii din Raigad mai puțin importanți? Toate aceste chestiuni nu pot fi interogate în mod izolat, iar guvernul trebuie să răspundă dacă într-adevăr avem nevoie de proiect și să facă o analiză cost-beneficiu.
În timp ce experții spun că proiectul, cu o producție estimată de 1.200.000 de barili pe zi, ar putea oferi Indiei aprovizionarea cu combustibil stabil, alții pun problema poluării pe care are potențialul de a o genera în districtul Raigad din Maharashtra. Întrebări despre impactul său asupra cătunelor pescărești și livezilor de mango au fost formulate de asemenea.
Prashant Jade, un fermier din Ratnagiri, a informat Global Voices:
Protests were instigated by groups affiliated with the government to prevent the project from moving out of Nanar. I don’t want this project to come here as Konkan is an eco-sensitive zone with diversity. We don’t follow pollution control norms in India as stringent as in Europe. The project is called green refinery but we know it will be polluting the local environment.
Protestele au fost instigate de grupuri afiliate guvernului pentru a împiedica proiectul să se mute din Nanar. Nu vreau ca acest proiect să vină aici deoarece Konkan este o zonă eco-sensibilă cu diversitate. Noi nu urmăm norme de control al poluării în India la fel de stricte ca în Europa. Proiectul se numește rafinărie verde, dar știm că va polua mediul local.
Legile de achiziție a terenurilor din India au fost manipulate, a adăugat Ulka Mimi. Acestea au îndreptățit obținerea consimțământului de la cel puțin 70 la sută din proprietarii afectați și, de asemenea, au necesitat un test de impact social. Adoptată de Parlament în 2013, legea a crescut de patru ori despăgubirea pentru terenurile rurale, inclusiv terenurile agricole.
The 2013 central land acquisition faced four ordinances and they could not pass the bill in the parliament. Despite that, they are using the Land Acquisition Act in the name of large scale projects. We don't know who will benefit since the law for the first time had helped weak and voiceless citizens raise their voices regarding their land.
Achiziția centrală a terenurilor din 2013 a înfruntat patru ordonanțe și nu au putut trece proiectul de lege în Parlament. În ciuda acestui fapt, ei au folosit Legea Achiziționării Terenurilor în numele proiectelor la scară largă. Nu știm cine va beneficia, deoarece legea pentru prima dată a ajutat cetățenii slabi și neajutorați să-și facă auzite vocile cu privire la pământurile lor.
A existat un spațiu democratic care a oferit o platformă pentru a exprima îngrijorări după ce au fost efectuate sondaje de evaluare socială. Această prevedere a fost adoptată într-un amendament în legile statului. Acest lucru este împotriva dorințelor agricultorilor și comunităților locale, este de părere Mahajan.
India are o economie dependentă de petrol și peste 80 la sută din cererile sale sunt satisfăcute de importurile din Orientul Mijlociu, inclusiv din Arabia Saudită și Irak. Analiștii declară că sancțiunile Iranului și lipsa de petrol din Venezuela au lovit economia indiană, ducând la încetinirea cifrelor de creștere.
În 2015, primul ministru al Indiei, Narendra Modi, a anunțat o nouă alianță a națiunilor [5] asupra unei extinderi la scară largă a utilizării energiei solare, spunând că și combustibilii fosili pun planeta în pericol. În timp ce India încearcă să-și diversifice și să-și mărească investițiile în energie solară și eoliană, proiectele care implică utilizarea combustibililor fosili au continuat să crească și să primească investiții nestingherite. Potrivit lui Modi:
Solar technology is evolving, costs are coming down and grid connectivity is improving. The dream of universal access to clean energy is becoming more real. This will be the foundation of the new economy of the new century.
Tehnologia solară evoluează, costurile se diminuează și conectivitatea rețelei se îmbunătățește. Visul accesului universal la energie curată devine din ce în ce mai real. Aceasta va fi fundația noii economii a noului secol.
Pe măsură ce India continuă să investească la nivel local în combustibili murdari, activiștii și experții pun la îndoială promisiunile guvernului adresate comunității globale privind schimbările climatice.
Un activist local de mediu care a lucrat cu guvernul a declarat sub anonimat că proiectul va pune peste 50.000 de camioane între capitala financiară a Indiei Mumbai și Statul Occidental Goa în scopuri de transport, crescând astfel poluarea din cauza vehiculelor și afectând ecosistemele locale.
Pentru Mahajan, proiecte ca acestea sunt de scurtă durată:
At the international level, they commit a lot about tackling climate change and focusing on renewables but here, they focus on export-driven trade and GDP and we have environmental losses and loss of livelihood. But will they achieve anything in the near future?
La nivel internațional, acestea se implică foarte mult în abordarea schimbărilor climatice, concentrându-se pe sursele regenerabile de energie, dar aici, se concentrează asupra comerțului orientat spre export și asupra PIB-ului și avem daune asupra mediului și risipă de mijloace de trai. Dar vor realiza ceva în viitorul apropiat?
Vishal M face parte din echipa de monitorizare a climatului din Asia de Sud.