Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Artiștii din Azerbaidjan câștigă lupta de salvare de la demolare a unui lăcaș de cult transformat în cinema

Casa Molokan din Baku, fost lăcaș de cult, în prezent spațiu artistic independent. Fotografie de Leyli Gafarova/OC Media, folosită cu permisiune.

O comunitate de artiști și realizatori de film din Baku, Azerbaidjan, pare a fi câștigat o luptă de lungi săptămâni cu autoritățile pentru a stopa demolarea casei Molokan, o clădire veche de secole, care găzduiește cinematograful underground “Salaam cinema”.

Împrumutând numele din filmul lui Mohsen Makhmalbaf din 1995 “Hello cinema“, Salaam cinema este unul dintre puținele spații culturale independente din Baku — în afară de proiecție de filme, el găzduiește în mod constant arte performative, expoziții și ateliere. Inițiativa a fost fondată acum trei ani de Leyli Gafarova și de soțul ei, Ilkin huseynov, un cuplu care se întorcea în acel moment din Uniunea Europeană.

“Am vrut să proiectăm filme în clădiri care au fost deja folosite ca cinematografe; am început cu închirierea unei camere mici în interiorul teatrului de film Veten, dar apoi teatrul a fost distrus [în 2017] și ne-am pierdut spațiul nostru”, își aduce aminte Leyli într-un interviu acordat Global Voices.

La începutul anului 2019, au reușit să închirieze casa Molokan, o clădire construită în 1913 drept casă de rugăciune pentru o comunitate mică Molokan din Azerbaidjan, o sectă rusească exilată în Caucazul de Sud în secolul al XIX-lea. După ce bolșevicii au preluat puterea, clădirea a fost încredințată companiei de radiodifuziune, care a folosit-o pentru a găzdui emisiunea de radio “Danıșır Bakı” (Baku on Air). Odată cu desființarea Uniunii Sovietice, casa a rămas mai mult sau mai puțin abandonată până în 2018, când Salaam Cinema s-a mutat acolo.

“Am știut de la bun început că proprietarul a vrut să distrugă spațiul, pentru că asta este ceea ce face el [pentru a trăi]; demolează clădirile vechi, construiește altele noi și apoi le vinde”, spune Leyli. “De asemenea, nu înțelegea ce plănuiam să facem acolo. Când i-am spus că am plănuit să proiectăm filme, să avem discuții și ateliere de lucru, el a crezut că vom face filme în interiorul clădirii și a continuat să întrebe ce filme avem de gând să realizăm în interior și așa mai departe”, a continuat ea.

Mitinguri comunitare în jurul clădirii istorice

După ce spațiul a fost în cele din urmă închiriat în 2019, grupul a început înființarea unui salon de ceai la primul etaj și folosirea celui de-al doilea etaj pentru a găzdui proiecții, expoziții și un spațiu de lucru comun. Până în martie 2019, o mare parte din lucrările de renovare au fost finalizate și echipa Salaam Cinema a plecat în vacanță pentru a sărbători Novruz, Festivalul Azer și Persan de Anul Nou.

Când s-a întors din vacanță, echipa a găsit primul etaj al clădirii complet distrus. Proprietarul a informat grupul că în curând va trebui să evacueze clădirea, pentru că este programată pentru demolare.

Puțini știau despre comunitate că aceasta nu va da înapoi așa ușor. Timp de săptămâni, susținătorii spațiului au campat în interiorul clădirii, în timp ce scrisori au fost semnate și petiții trimise la toate instituțiile guvernamentale. Apelul lor a subliniat faptul că se luptau nu numai pentru a salva un loc cultural popular, ci și pentru a salva de la dispariție definitivă încă o parte din patrimoniul arhitectural al orașului Baku.

Abia când prima doamnă a Azerbaidjanului Mehriban Aliyeva a intervenit în acest caz, proprietarul a trebuit să facă un pas înapoi. Într-o declarație făcută pe data de 8 mai, la scurt timp după ce a fost trimis un apel de către artiști, Aliyeva a remarcat importanța protejării patrimoniului cultural al Azerbaidjanului.

O intervenție de la cineva considerat ca fiind cea mai puternică femeie din Azerbaidjan s-a dovedit a fi crucială. Pe data de 30 mai, serviciul de stat pentru protecția, dezvoltarea și restaurarea patrimoniului cultural din cadrul Ministerului Culturii a adăugat clădirea pe lista siturilor istorice recent descoperite.

Pentru a se asigura de asemenea de plasarea clădirii sub protecția statului, Ministerul Culturii a apelat la Cabinetul de Miniștri pe data de 3 iunie. Înainte de decizia finală, Cabinetul de Miniștri a cerut  Academiei Naționale de Științe (AMEA) să-și exprime opinia cu privire la semnificația istorică a clădirii, iar pe 28 iunie, AMEA a confirmat că este într-adevăr un monument istoric și a trimis cazul înapoi la Ministerul Culturii. Potrivit unei declarații emise de AMEA, Ministerul Culturii va prezenta în curând documentația finală a Cabinetului de Miniștri al Azerbaidjanului pentru o decizie finală.

Planuri de viitor

Leyli susține că, deși decizia finală nu a fost încă luată, Salaam Cinema a fost ținut ocupat. Artiștii și voluntarii săi au continuat să organizeze evenimente și să lucreze la renovarea clădirii. Cu ajutorul Sabinei Fakhraddin Abbasova, arhitect și urbanist din Baku, ei au dezvoltat, de asemenea, un plan pentru o grădină comunitară în afara clădirii.

Grădina și o cafenea nouă fac parte dintr-o inițiativă pentru Salaam Cinema, axată pe conservarea istorică și naturală. Primul lor eveniment dedicat subiectului a avut loc pe 6 iulie la Casa Molokan.

Membri ai comunității Salaam Cinema construiesc o cafenea lângă fosta casă de rugăciune. Fotografie de Leyli Gafarova/OC Media, folosită cu permisiune.

Povestea Salaam Cinema este cea a unei comunități de tineri azeri pasionați, care vrând să păstreze o clădire istorică și un spațiu prețuit de ei, au muncit din greu pentru a o crea. Aceasta atestă importanța spațiilor în care tinerii se pot reuni, vorbi, lucra la propriile proiecte, viziona filme, participa la ateliere de lucru, și pur și simplu savura propria tinerețe.

Lucruri mai mari decât simpla supraviețuire se pregătesc pentru Salaam Cinema: așa cum  Leyli a menționat într-un interviu din 2017 cu organizatorii Festivalului de Film de Tineret din Azerbaidjan, ea speră ca Salaam Cinema să devină “un teatru de film independent, în care să se desfășoare expoziții, festivaluri și programe educaționale”.

Dacă Leyli își va atinge visul, dubla istorie a aceastei comunități de artiști va putea ajunge să joace un rol și mai important pentru viața culturală a capitalei. Într-un oraș care devine rapid de nerecunoscut, este cu atât mai important să ne amintim că zgârie-norii nu reprezintă limita.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.