- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Curtea Supremă din Brazilia a incriminat homofobia și transfobia

Categorii: Latin America, Brazil, Gay Rights (LGBT), Human Rights, Law, Politics

Pe 13 iunie, cea mai înaltă instanță judecătorească din Brazilia a decis că homofobia și transfobia sunt infracțiuni, conform legislației rasiale existente.

Nu există legi în codul penal al Braziliei care să reglementeze expres prejudiciul sau violența pe motiv de orientare sexuală sau identitate de gen. Curtea spune că decizia vizează un vid legislativ ce nu a reușit să protejeze populația LGBTQ+ a Braziliei.

Cei care săvârșesc acte de violență împotriva persoanelor LGBTQ+ pot fi condamnați la închisoare de la unu până la cinci ani. Acestea sunt pedepsele actuale pentru discriminare pe motiv de etnie, culoare a pielii, rasă, religie sau naționalitate [1] conform unei dispoziții din codul penal în vigoare din 1989.

Curtea Supremă formată din 11 membri a decis incriminarea, cu un vot de 8 la 3, ca răspuns la procesul înaintat de Asociația Braziliană pentru Lesbiene, Gay, Bisexuali, Travestiți, Transgenderi și Intersexuali (ABGLT, în portugheză) și de către Partidul Social Popular (PPS).

13 Iunie, 2019: Brazilia devine cea de-a 43-a țară din lume ce incriminează homofobia și transfobia.

Potrivit deciziei Tribunalului Suprem Federal, este infracțiune practicarea, inducerea sau incitarea la discriminare sau prejudicii” pe motiv de orientare sexuală.

Număr de persoane LGBT ucise în Brazilia în fiecare an. Sursă foto: Grupul Gay din Bahia, utilizată cu permisiunea acestuia.

Pe lângă pedepsirea actelor de violență, decizia curții incriminează și interzicerea oportunităților educaționale și profesionale, precum și a accesului la serviciile publice și în clădirile guvernului pe motiv de orientare sexuală. Promovarea atitudinilor sau a evenimentelor discriminatorii pe rețelele de socializare sau în media pot fi, de asemenea, pedepsite conform legii rasismului din Brazilia.

Brazilia are una dintre cele mai mari rate a crimelor împotriva persoanelor LGBTQ+ din lume, după Mexic, Statele Unite și Columbia.

În 2018, 420 de persoane LGBTQ+ [7] au decedat —  una la fiecare 20 de ore, potrivit Grupului Gay din Bahia [8], una dintre cele mai vechi grupări pentru drepturile LGBTQ+ din Brazilia. Dintre acestea, 72 de procente au fost omoruri, iar 24 de procente sinucideri.

Când și-a exprimat votul pentru incriminare, judecătoarea Cármen Lúcia a spus că   [9]toate prejudiciile sunt violență, toate discriminările provoacă suferință. [9]” A punctat faptul că de multe ori discriminarea pornește de acasă, că separă familii și prieteni, și a adăugat:

Não há como negar a jurisdição a todos a quem foi negado, às vezes, o direito à vida. Na maioria das vezes, o direito à liberdade e à dignidade, pela ausência de uma legislação ainda 30 anos depois do início de vigência dessa Constituição.

Nu le putem nega jurisdicția celor cărora le-a fost negat, uneori, dreptul la viață. De cele mai multe ori dreptul la libertate și demnitate, din cauza absenței legislației chiar și la 30 de ani după intrarea în vigoare a constituției.

Judecătorul Luiz Fux, un alt votant pentru incriminare, a spus că [10] violența simbolică e la fel de alarmantă precum violența fizică” și că o lege care vede comportamentele homofobice și transfobice ca atare poate ajuta la schimbarea culturii oamenilor. El mai spune [10] că există o preocupare globală pentru nivelurile epidemice de violență homofobică,” însă legiuitorii rămân inerți și orbi.

În ultimii 20 de ani [11], au avut loc câteva încercări de a introduce o legislație ce incrimina homofobia în Brazilia, dar cultura religioasă și conservatoare le-a împiedicat să meargă mai departe în Congres.

Dezbaterea juridică separă opiniile

Fernanda Gonçalves, avocat de drept penal ce activează în Rio de Janeiro, a comunicat pentru Global Voices că anumiți experți juridici spun că decizia încalcă așa-numitul principiu al rezervei legale”, ce presupune că o faptă penală nu poate exista fără o lege aflată în vigoare:

No Brasil, temos três poderes independentes – Legislativo, Executivo, e Judiciário. A função característica do Legislativo é criar leis e a do Judiciário é julgar. Enquadrar atos homotransfóbicos na lei de racismo via interpretação, em tese, extrapola a função do Judiciário, por mais nobre que seja a intenção e a causa envolvida.

În Brazilia avem trei puteri independente — Legislativă, Executivă și Judiciară. Principalul rol al Legislativului este să creeze legi, iar al Judiciarului să judece. Includerea actelor homotransfobice în legea rasismului prin interpretare, în teorie, excedă funcției Judiciarului, chiar dacă intențiile și cauzele sunt nobile.

Subliniază faptul că există un pericol atunci când Curtea Supremă, compusă din judecători numiți de către președinte, și nu aleși de către popor, creează o lege penală:

E se, no futuro, um Presidente da República eventualmente nomeia ministros do STF que decidem que a Lei Anti-terrorismo se estende para atos praticados por ativistas e integrantes de movimentos sociais? Abre-se um precedente perigosíssimo.

Ce ar fi dacă, în viitor, un președinte eventual numește judecători care decid ca legea anti-terorismului să fie extinsă și la actele practicate de activiști și de membrii mișcărilor sociale? Se creează un precedent periculos.

Un număr de activiști și cercetători au indicat încarcerarea în masă a populației negre și sărace ca fiind o altă problemă ce ar trebui să facă obiectul unei noi prevederi penale. Brazilia este cea de-a treia țară, după Statele Unite și China, cu cel mai mare număr al deținuților.

Opinia este împărtășită de Iran Giusti, activist și fondador al Casa 1 [12], un spațiu în Sao Paulo ce găzduiește oameni LGBTQ+ care au fost dați afară din propriile case. Într-o discuție cu Global Voices, Iran ne avertizează să fim precauți:

Precisamos rever todo o nosso sistema penal e carcerário. Quem é punido no país? Quem é encarcerado no Brasil? Basta olhar os dados para saber que são as pessoas negras.

Trebuie să ne reevaluăm întregul sistem penal și penitenciar. Cine e pedepsit în țara asta? Cine e încarcerat în Brazilia? Tot ce trebuie să faci e să te uiți la date și îți dai seama că sunt oamenii de culoare.

De asemenea, ca rezultat al unei alte hotărâri [13] din 2013 a Curții Supreme, căsătoria între persoane de același sex a devenit legală în Brazilia. Aceeași decizie asigură cuplurilor gay dreptul de a adopta copii.

Victoriile și eșecurile merg în tandem.

[14]

Foto: Antonio Cruz/Agência Brasil, utilizată cu permisiune.

Decizia e contrară peisajului politic din Brazilia, în condițiile în care președintele Jair Bolsonaro a fost ales în 2018 pe baza unei platforme vădit homofobe [15]. În trecut, a declarat că mai degrabă și-ar dori un copil mort decât un copil gay [16], iar recent, și-a exprimat dezacordul [17] cu privire la turismul gay din Brazilia.

 

Credem că pedepsirea nu e cel mai bun mod de reglementare, dar deocamdată, fiindcă trăim într-o societate care se reorganizează prin legi, e o decizie importantă.  #lgbt #lgbtqia #transgender #translivesmatter #lgbtslivesmatter #pride

La începutul acestui an, Jean Wyllys, unul dintre primii legislatori brazilieni gay, și-a dat demisia din Camera Deputaților după ce a primit amenințări cu moartea. Spune [26] că poliția federală a ignorat amenințările. Alt bărbat gay, David Miranda, i-a luat locul lui Jean. La sfârșitul lui mai, când deliberarea Curții Supreme a fost reluată, David a postat pe Twitter:

Mâine o să urmărim acest vot important al Curții Supreme. Nu putem trece cu vederea atâția dintre noi care sunt abuzați și mor zi de zi. #LGBTphobiaKills #ItsACrime #CriminaliseItSTF

La început de mai, David a propus [31] o nouă măsură ce își dorește să îngrădească violența împotriva persoanelor LGBTQ+. Într-o postare pe Facebook, a explicat:

Se aprovada, essa Lei poderá garantir uma série de medidas protetivas que poderão salvar milhares de vidas. Será um avanço civilizatório importante em tempos de obscurantismo. Mais um passo em direção à construção de uma sociedade verdadeiramente mais justa e democrática.

Dacă este aprobată, această lege va putea garanta o serie de măsuri de protecție ce vor salva mii de vieți. Va reprezenta un act de progres al civilizației în aceste vremuri obscure. Un pas spre crearea unei societăți cu adevărat echitabile și democractice.