- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Un nou documentar explorează persecuția din Myanmar asupra comunității Rohingya

Categorii: Asia de Est, Myanmar (Birmania), Drepturile Omului, Istorie, Politică, Război și conflict, Refugiați
[1]

O comunitate de refugiați Rohingya. Fotografie furnizată de Shahida Tulaganova, folosită cu permisiune

Un nou documentar oferă o imagine de ansamblu istorică asupra situației musulmanilor Rohingya din Myanmar.

Filmul “Exilat [2]”, regizat de reporterul veteran de război Shahida Tulaganova, “explorează rădăcinile de violență în creștere” în statul Rakhine din Myanmar din perspectivele refugiaților Rohingya, foști oficiali guvernamentali  birmanezi și călugări radicali budiști. De asemenea, intervievat în film este generalul Khin Nyunt, fostul șef al Inteligenței Militare Birmaneze, acuzat că a inițiat politica de persecuție din Rohingya.

Myanmar are o populație predominant budistă, dar are, de asemenea, mai mult de 100 de grupuri etnice minoritare, inclusiv Rohingya, pe care guvernul refuză să le recunoască și pe care le consideră “imigranți ilegali” din Bangladesh și India.

În ultimii ani, violența comunală a explodat în Rakhine între unii membri Rohingya și grupuri radicale budiste. Discursul care instigă la ură împotriva comunității Rohingya, care este în cea mai mare parte musulmană, este, de asemenea, amplificat [3] online.

Din 2017, mii de Rohingya au fost forțați [4] să fugă din casele lor, după ce armata guvernamentală a înfruntat Armata Salvării Arakan Rohingya.

Grupuri pentru drepturile omului au raportat de mult timp situația deteriorării Rohingya în diferite tabere de refugiați. Ei au criticat, de asemenea, guvernul [5] care a ajuns la putere în 2015 sub conducerea lui Aung Sang Suu Kyi, pentru continuarea politicilor de genocid ale regimului militar anterior.

Contextul istoric 

Filmul “Exilat” oferă contextul istoric [6] al violențelor comise față de populația Rohingya.

Tulaganova, regizorul filmului, a aflat mai întâi despre situația din Rakhine în 2012, când revoltele au dus la arderea comunităților Rohingya. Ea a monitorizat și a studiat chestiunea în anii următori și a fost motivată să spună povestea lui Rohingya în contextul evoluției Myanmarului modern, în loc să evidențieze doar evenimentele sporadice de violență în curs și criza umanitară. Ea a declarat pentru Global Voices că:

It was very important for me to show the whole story and talk to people who set up the system of extermination of Rohingya, like former chief of Burmese military intelligence, General Khin Nyut,and show that exodus of 2017 is not a sporadic, one off outcome of violence. It has been happening as of 1978, but the world didn't know about it.

A fost foarte important pentru mine să arăt întreaga poveste și să vorbesc cu oamenii care au înființat sistemul de exterminare a lui Rohingya, ca fostul șef al Inteligenței Militare Birmaneze, generalul Khin Nyut, și să arăt că exodul din 2017 nu este unul sporadic, unul din rezultatul violenței. Acesta s-a întâmplat și în 1978, dar lumea nu știa despre el.

Tulaganova a avut dificultăți în obținerea vizei de jurnalist, ceea ce i-a restricționat munca:

I had to sign several papers saying that I will not travel anywhere near Rakhine state and I had to sign those. However, I was desperate to get the point of view of people who live there, so I had to think of a Plan B. So, I have found a courageous and very talented Burmese film-director who was willing to travel to Rakhine state and interview people on my behalf. And it all worked out. Unfortunately, I was given visa for 10 days only and I was feeling like Cinderella, who has to manage to get access and film everyone I had to in such a short time. But I had fantastic and very experienced field producers in Burma who made it happen.

A trebuit să semnez mai multe hârtii cum că nu voi călători nicăieri în apropiere de statul Rakhine și le-am semnat. Cu toate acestea, am fost disperată să obțin punctul de vedere al oamenilor care locuiesc acolo, așa că a trebuit să mă gândesc la un plan B. Am găsit un regizor birmanez curajos și foarte talentat, care era dispus să călătorească în statul Rakhine și să intervieveze oameni în numele meu. Și totul s-a rezolvat. Din păcate, mi-a fost dată viză pentru numai 10 zile și m-am simțit ca Cenușăreasa, care trebuie să reușească să obțină acces și să filmeze pe toată lumea într-un timp atât de scurt. Dar am avut producători de teren fantastici și foarte experimentați în Burma, care au făcut ca acest lucru să se întâmple.

Tulaganova este conștientă de faptul că filmul ei nu va fi niciodată ecranizat în Myanmar, dar speră că mai mulți oameni în interiorul și în afara țării vor veni pentru a înțelege mai bine persecuția sistematică împotriva Rohingya. Ea adaugă că “Exilat” oferă o poveste universală despre violența experimentată de minoritățile etnice.

I wish people in Myanmar see this film since it is not only about Rohingya, it is about all ethnic minorities, which face persecutions for years. I believe, that Myanmar audience can learn a lot from this film.

My target audience is the world. I tried to tell the story of genocide and this is a universal story. What happened to Rohingya echoes to what had happened to Jews during the Second World War, to Bosnians during Yugoslav war and etc- this is a story about state-organized and planned systematic extermination of an entire ethnic group. And when I talk about extermination, with Rohingya it is not only physical extermination. It is about denial of education, healthcare, childbirth – the system which is ultimately designed to kill them morally and physically. This is the most horrible part of their story for me.

Doresc ca oamenii din Myanmar să vadă acest film, deoarece nu este vorba doar despre Rohingya, ci despre toate minoritățile etnice, care se confruntă cu persecuții de ani de zile. Cred că publicul din Myanmar poate învăța multe din acest film.

Audiența mea țintă este lumea. Am încercat să spun povestea genocidului și aceasta este o poveste universală. Ce s-a întâmplat cu Rohingya este un ecou a ceea ce s-a întâmplat la evrei în timpul celui de-al Doilea Război mondial, pentru bosniaci în timpul războiului iugoslav etc., aceasta este o poveste despre organizarea statului și planificarea exterminării sistematice a unui întreg grup etnic. Și când vorbesc despre exterminare, cu Rohingya nu este doar exterminarea fizică. Este vorba despre negarea educației, a asistenței medicale, a nașterii – sistemul care este conceput în cele din urmă pentru a-i ucide din punct de vedere moral și fizic. Asta este pentru mine cea mai oribilă parte a poveștii lor.

[7]

Câțiva membri ai echipei de producție. Fotografie furnizată de Shahida Tulaganova, folosită cu permisiune

Întrebată despre ceea ce ar putea comunitatea internațională să facă pentru Rohingya, Tulanganova a cerut oficialilor Națiunilor Unite să ia măsuri mai decisive:

First and foremost, the UN and other agencies operating in the Rakhine state should recognize that they have failed both the Rakhine Buddhists and Rohingya Muslims. UN was trying to play it safe and in many instances, refused to call Rohingya -Rohingya, because of the insistence [8] of Burmese officials. So did many other foreign countries. This is wrong.

I think that serious sanctions have to be imposed on Burmese officials (military and political). I think that the world powers should recognize this is a genocide and put pressure on the government of Burma to get their act together and recognize Rohingya as nationals of Myanmar without any verification process, provide safe return of Rohingya to their villages and pay compensation for the loss of their property.

În primul rând, ONU și alte agenții care operează în statul Rakhine ar trebui să recunoască faptul că acestea au neglijat ambele părți, atât budiștii Rakhine, cât și musulmanii Rohingya. ONU a încercat să trateze acest lucru într-un mod care să nu-i pună probleme și, în multe cazuri, a refuzat să numească Rohingya-Rohingya, din cauza insistenței [8] oficialilor birmanezi. La fel și multe alte țări străine. Este greșit.

Consider că trebuie impuse sancțiuni serioase oficialilor birmanezi (militari și politici). Cred că puterile mondiale ar trebui să recunoască faptul că acest lucru este un genocid și să pună presiune asupra guvernului din Birmania pentru a-l determina să se organizeze intern și să recunoască Rohingya drept cetățeni din Myanmar, fără nici un proces de verificare, să ofere o întoarcere în condiții de siguranță a Rohingya în satele lor și să plătească despăgubiri pentru pierderea proprietății lor.

Mai jos este trailerul filmului ,,Exilat’’: