[1]Imagine a proiectului “Sunt jurnalist, povestea mea din data de 4 iunie”
Pentru a comemora 30 de ani de la masacrul din Tiananmen de pe data de 4 iunie 1989 din Beijing, un grup de 60 de jurnaliști din Hong Kong a decis să documenteze evenimentul prin intermediul unui proiect de publicație multimedia: I am a Journalist, My June 4 Story [2] (Sunt jurnalist, povestea mea din data de 4 iunie).
Treizeci de ani au trecut de la ascensiunea și declinul Mișcării pentru democrație (民运) din 1989 din China. Mișcarea democratică de 50 de zile condusă de studenți s-a terminat printr-o represiune militară brutală pe data de 4 iunie. Un document confidențial al guvernului Statelor Unite, dezvăluit în 2014 [3], a raportat că o evaluare internă din partea statului chinez a estimat numărul civililor uciși la cel puțin 10 454.
În China, incidentul este un tabu politic și nu poate fi menționat. În Hong Kong, cetățenii asistă de 30 de ani la comemorări publice în cadrul cărora se aprind lumânări în memoria celor uciși.
Proiectul “Sunt jurnalist, povestea mea din data de 4 iunie” subliniază rolul jurnaliștilor în calitate de martori ai evenimentului și obligația acestora de a spune adevărul și de a împărtăși punctul lor de vedere:
It has been thirty years since the June Fourth Massacre. The dead remain unnamed, protesters persecuted and killers at large. Facts are being distorted and rewritten so that the young generation will never know. No journalist should let this happen; in particular those who witnessed the killings. Not only should they retell the tragedy but also their insights into it. That's the obligation of every witness of history.
Treizeci de ani au trecut de la masacrul de pe data de patru iunie. Morții rămân anonimi, manifestanții sunt persecutați, iar asasinii sunt în continuare în libertate. Faptele sunt deformate și rescrise pentru ca tânăra generație să nu afle niciodată. Niciun jurnalist nu ar trebui să lase acest lucru să se întâmple, mai ales cei care au asistat la masacru. Nu doar că ar trebui să povestească tragedia, ci trebuie de asemenea să îi înțeleagă sensul. Este obligația oricărui martor al istoriei.
Cele 60 de relatări ale incidentului făcute de jurnaliști vor fi publicate într-un volum pe data de 4 iunie 2019. Proiectul va distribui de asemenea un interviu video în fiecare zi începând de pe 5 mai. Iată trailerul proiectului:
Primul jurnalist care vorbește despre acest incident în cadrul seriei este Ching Cheong. Acum 30 de ani, acesta era redactor adjunct al Wen Wei Pao, un ziar din Hong Kong susținut de guvernul chinez. Spre surprinderea generală, ziarul a publicat un editorial în alb pentru a-și exprima nemulțumirea după promulgarea legii marțiale din Beijing de pe data de 19 mai 1989. Ching Cheong a dezvăluit că deși oameni ca el anticipaseră faptul că vechea generație a Partidului Comunist Chinez va alege „să ucidă 100 000 de persoane în schimbul a 20 ani de stabilitate”, redacția a fost indignată la anunțarea legii marțiale:
Leung Wai Man, jurnalistă a ziarului de seară Singtao, care păstrează încă o înregistrare vocală a ceea ce a trăit în zilele de 3 și 4 iunie, a făcut o altă mărturie video:
Wong Kan Tai, un alt jurnalist al Wen Wei Pao, și-a luat liber în mai 1989 și s-a dus la Beijing ca jurnalist independent pentru a putea înregistra evenimentul din propriul său punct de vedere. El a revenit la Beijing în 1998 după zece ani pentru a continua să caute adevărul.Crede că incidentul nu s-a terminat și că încă sunt multe informații de transmis.
Proiectul a fost finanțat de către “People Will Not Forget Foundation” (“Fundația Oamenii nu vor uita”), administrată de Asociația Jurnaliștilor din Hong Kong.