Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

#FustameaDreptulmeu: Femeile din Madagascar luptă împotriva sexismului și a rușinii impuse de guvern

Captură de ecran de pe TV5 Monde – canal național de televiziune, despre valul „Fusta mea Dreptul meu”

Manpihena ny finan-dratsin'ireo lehilahy tia setrasetra ny fitaty tsotra sy maontina entin'ny ankizivavy. koa adidin'ny ny ray aman-dreny ny manoro sy manitsy ny zanany hanalavitra ny fitaty maneho fihantsiana sy mampitanjaka

Atunci când femeile se îmbracă modest și corect, lăcomia bărbaților, cea care îi determină să asalteze femei, se reduce. Este, așadar, datoria fiecărui părinte să își educe fetele pentru a urma calea cea dreaptă, împiedicându-le să poarte haine care le dezvăluie, care le expun.

Acesta este mesajul (șters între timp) publicat de către Ministerul Educației pe pagina de Facebook (pe data de 12 aprilie), 2019, conform căruia, guvernul malgaș încuraja femeile să nu poartă haine care le expun, pentru a evita să fie agresate sexual.

Multe femei malgașe au răspuns publicând fotografii cu ele îmbrăcate în fuste și rochii. Au folosit hashtagul  #MaJupeMonDroit (Fusta mea Dreptul meu) pentru a-și exprima indignarea privind această solicitare sexistă care, în mod indirect, le acuză pe victime, în loc să sancționeze comportamentul agresiv al bărbaților. Captura de ecran de mai jos reprezintă postarea originală, în limba malgașă, de pe pagina de Facebook a Ministerului Educației, înainte ca aceasta să fie ștearsă:

Captură de ecran a postării Ministerului Educației pe 12 aprilie, cerând femeilor să evite hainele care le descoperă corpul.

Valul de proteste s-a răspândit cu viteză pe internet, în Madagascar. Mișcarea a fost inițiată în social media, de către ONG-ul național Nifin’Akanga, care luptă pentru a decriminaliza avortul. În aceeași zi în care ministerul a publicat mesajul, Nifin'Akanga a răspuns pe Facebook invitând comunitatea online malgașă să participe la campania online:

/// Jupe challenge/// 😉 PARTAGEZ !!
Prenez un selfie dans la tenue qui vous plaît: jupe, robe, etc. 👗
Mettez le
#majupemondroit
Ma jupe, mon droit…
Sa braguette, son problème avec la loi.
Mon corps, mon droit
Mon utérus…pas ta décision !

/// Skirt challenge/// 😉 PARTAJEAZĂ!!
Fă-ți un selfie cu îmbrăcămintea care îți place: fustă, rochie etc. 👗
Adaugă
#majupemondroit
Fusta mea, dreptul meu…
Fermoarul lui, problema lui cu legea.
Corpul meu, dreptul meu
Uterul meu… nu e decizia ta!

Li s-au alăturat activiști din toată țara și membri ai diasporei malgașe. Mulți activiști au folosit hashtagul recunoscut internațional #StopRapeCulture.

Soa Anina, redactor în Antananarivo (capitala Madagascarului), a publicat pe blogul ei 30 de răspunsuri la 30 de stereotipuri ale acestei mișcări. Iată câteva dintre ele:

Non, les « besoins sexuels des individus malfaisants » ne diminueront pas de cette manière, et certainement pas, s’ils reçoivent un soutien ministériel qui déplace le problème en accusant la victime, plutôt que le coupable. Non, ce n’est pas aux filles de gérer le comportement des hommes et des garçons : c’est aux hommes d’apprendre à se comporter honorablement, en toutes circonstances, et aux parents d’élever leurs garçons pour en faire des hommes. (..)  La vérité, c’est qu’aucun habit ne vous protège. Ce n’est pas le vêtement : le pervers réalise le crime, non parce qu’il est attiré par « le plaisir sexuel », mais parce qu’il tire son plaisir du rapport de pouvoir, de contrôle et de domination, sans aucun lien avec  le vêtement jugé « trop sexy ». Le mot malgache « fanolanana » décrit le viol avec exactitude : tordre jusqu’à ce que la résistance s’étiole.

Nu, „nevoile sexuale ale atacatorilor” nu vor fi ținute sub control în felul acesta și cu atât mai puțin dacă beneficiază de sprijin din partea Ministerului. Atunci când arată cu degetul victimele în locul vinovaților, guvernul nu face decât să evite o problemă. Nu, nu este responsabilitatea femeilor de a gestiona comportamentul băieților și al bărbaților: bărbații trebuie să învețe să se poarte cu demnitate în toate circumstanțele, iar părinții trebuie să își educe băieții să devină bărbați. […] Adevărul este că nicio îmbrăcăminte nu vă va proteja. Nu este vorba despre îmbrăcăminte: un pervers comite crime nu pentru că este atras de „plăcerea sexuală”, ci de senzația de putere, de control și de dominație – niciuna dintre acestea nu are nicio legătură cu hainele considerate „prea sexi”. Cuvântul malgaș „fanolanana” este o descriere exactă a violului și înseamnă forțează până când rezistența cedează.

Furtuna de proteste a fost continuată și amplificată de către ziarele naționale și publicațiile online. Nasolo Valiavo Andriamiahaja este redactor la ziarul l'Express de Madagascar. El asociază toate formele de politici restrictive de îmbrăcăminte cu un regres al drepturilor femeilor și amintește de o anecdotă a Regelui Marocului în timpul exilului său temporal impus în Madagascar:

En 1956, raconte l’écrivain marocain Tahar ben Jelloun, le roi du Maroc Mohammed V à son retour d’Antsirabe où l’administration coloniale française l’avait envoyé en exil, n’avait pas hésité à montrer ses filles sans voile. «Entre la fin des années cinquante et le début des années quatre-vingt, les Marocaines avaient dans leur majorité abandonné le port du voile. Elles portaient la djellaba et gardaient la tête non couverte. C’est avec la révolution iranienne et les discours démagogiques de Khomeyni que le voile a refait son apparition» («Maroc : voilés, dévoilées, les femmes sèment le trouble», taharbenjelloun.org)

În 1956, scriitorul marocan Tajar ben Jelloun povestește despre cum, la întoarcerea sa din Antsirabe (o provincie din Madagascar), regele marocan Mohammed V a permis fetelor sale să se afișeze în mod public, fără voal. „Între finalul anilor '50 și începutul anilor '80, femeile marocane au încetat să mai poarte voal. Purtau îmbrăcămintea tipică – djellaba -, dar aveau capul neacoperit. Revoluția iraniană și discursurile demagogice ale lui Khomeyni au adus voalurile înapoi.”

După tot acest vacarm, Ministerul Educației și-a cerut scuze într-un comunicat de presă, punând capăt acestei furtuni:

Punct de vedere oficial din partea Ministerului publicat pe Facebook care explică retragerea măsurii împotriva hărțuirii sexuale.

Dar, pentru mulți activiști și jurnaliști precum Mbolatiana Raveloarimisa din Antananarivo, lupta nu s-a terminat:

Nombreux sont les commentaires qui, au lieu de soutenir l’indignation, cherchent encore à culpabiliser les femmes.  Le malheureux Ministère de l’éducation n’est qu’un élément déclencheur qui nous a fait découvrir une réalité toute autre. Dans la société Malgache, la violence faite aux femmes n’est que le bout d’un iceberg immense. L’administration toute entière n’est que la cristallisation d’un mutisme général.

Multe dintre comentariile publicate au încercat să facă femeile să se simtă rușinate, în loc să le sprijine mișcarea. Acest incident nefericit este doar un catalizator care deschide ochii în fața unei realități ascunse. În societatea malgașă, violența împotriva femeilor este doar vârful unui aisberg enorm, iar întreaga administrație nu reprezintă decât cristalizarea unei tăceri naționale.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.