- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Femeile conduc protestele din Sudan

· Scris de Romy Haber Tradus de Iulia Hau

Categorii: Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Sudan, Activism digital, Drepturile Omului, Femei și gen, Protest, Război și conflict

“Fără dictaturi corupte”, desen realizat de Tibyan Albasha și folosit cu permisiunea autorului.

Protestele din Sudan, care au explodat începând cu decembrie 2018, după triplarea prețului pâinii, s-au transformat în proteste naționale împotriva regimului de aproape trei decenii, al lui Omar Al Bashir.

În final, joi, 11 aprilie 2019, Bashir a fost forțat să se retragă [1].

AL-BASHIR NU MAI EXISTĂ!! AM REUȘIT!!!

Guvernul lui Bashir a folosit tactici represive și măsuri de înăbușire a protestelor. Mai multe de 40 de protestatari au fost uciși [4] și sute dintre aceștia reținuți [5] și torturați.

Răspunsul brutal nu a oprit femeile, care s-au menținut cu fermitate în mijlocul protestelor.

“Nu există suficientă bătaie sau arestări care ne-ar putea opri.”

Aceste femei și multe altele ca ele sunt cele care conduc protestele uriașe împotriva președintelui Sudanului, Omar al-Bashir.

Astăzi, în Sudan, mărșăluim pentru femei. Femei întemnițate. Femei revoluționare. Femei oprimate. Femei refugiate. Femei devastate de război. Femei violate, maltratate, bătute. Femei care strigă prea tare și care sunt prea curajoase pentru o țară creată pentru bărbați.

Ele conduc marșul cântând Zagrouda, un sunet cunoscut, cântat de femeile din lumea arabă atunci când sărbătoresc.

„Zagrouda” (sau cântecul femeilor) a devenit un simbol pentru toate protestele stradale. Atunci când oamenii aud vocile acestor femei, știu deja că este vorba de un strigăt revoluționar și că este timpul să-și înceapă marșul.

Pe parcursul lunii martie, femeile au purtat costumul tradițional alb (thobe) în sprijinul protestelor și al drepturilor femeilor. Platformele rețelelor sociale s-au umplut de fotografii ale femeilor protestatare îmbrăcate în alb, folosind hashtagul #whitemarch (#مارس_الابيض).

La mulți ani de Ziua Internațională a Femeii.

Familia Impact Hub Khartoum

Femeile care protestează în mod regulat se confruntă cu brutalitatea poliției. Autoritățile au lansat gaze lacrimogene, au folosit muniție și, inclusiv, au amenințat femeile cu violul. De asemenea, femeile au declarat că au fost bătute, lovite peste față și li s-a tăiat părul în centrele de retenție [23]. În fiecare zi, noi filmări cu femeile sudaneze bătute și umilite circulă în rețelele sociale:

Brutalitate excesivă împotriva femeilor și vârstnicelor, exercitată de către forțele poliției din Khartoum Nord

Dar aceleași hashtaguri sunt folosite și pentru a ilustra curajul femeilor din Sudan.

Video afișând o fetiță sudaneză deșertând o canistră de gaz lacrimogen în direcția forțelor de securitate.  #Sudan [2] aceste fete și femei au demonstrat că, mai departe de convingere, ascund mult curaj, în timpul #Sudanuprising [28]. [2]

Săptămâna această, o fotografie și un video făcute în cadrul protestelor au devenit virale. Alaa Salah, o tânără arhitectă și studentă la inginerie, în vârstă de 22 de ani, a condus mulțimea ridicând brațul drept în aer și cântând „Thawra” (numele arab pentru „revoluție”). Videoul și fotografia au devenit virale, iar activiștii sudanezi o recunosc acum drept „Kandaka”, numele oferit reginelor nubiane ale vechiului Sudan.

Nu știu cum o cheamă, dar această femeie din  #Sudan conduce demonstrații de pe capotele mașinilor, pledând pentru schimbare împotriva autocraticului Bashir. Aici, ea cântă „Thawra” (Revoluție”). Amintiți-vă această voce.

Imaginile distribuite în rețelele sociale au transformat-o pe Salah în „Statuia sudaneză a Libertății”.

Dacă într-o zi o să am o fiică, vreau să fie ca ea ♥️ AlaaSalah, o tânără de 22 de ani, studentă ingineră și arhitectă, cântând și conducând protestul din Khartoum este acum un simbol al revoluției sudaneze și a devenit vocea femeilor revoluționare din Sudan.

De pe străzi pe ecrane

Din spatele ecranelor, grupurile de Facebook din această țară, dominate odinioară de conversații despre căsătorii și despărțiri, sunt acum folosite pentru a afișa brutalitatea poliției [42]. Femeile din aceste grupuri dezvăluie videouri și imagini ale forțelor abuzive de securitate. Atunci când identitatea este scoasă la iveală [43], agentul este bătut și alungat din oraș. Impactul acestor grupuri este extraordinar: mulți agenți de securitate își ascund acum fețele.

Autoritățile sudaneze au încercat să blocheze rețelele sociale în Sudan, [44] dar femeile au evitat acest blocaj folosind Rețele Virtuale Private (VPN), care ascund locația utilizatorului.

O revoluție nu este niciodată completă fără artă:

 

View this post on Instagram

 

La mulți ani de ziua femeii… pentru toate femeile revoluționare incredibile… nu renunțați la حركات نسوان ; ) [45]

Postare partajată de  Alaa Satir [46] (@alaasatir) pe 8 martie

 

Femei care pictează, care sunt artiști digitali sau muzicieni, au produs opere de artă pentru a complementa protestele stradale. Au folosit arta pentru a elogia rezistența oamenilor și în special a femeilor. Au creat artă prin care vorbesc despre evenimente, portretizează victimele și descriu realitatea vieții sub un regim opresiv.

“Women are front, left and center of the revolution [47]. When people started protesting, they were like, ‘Women should stay at home.’ But we were like — no.” said Islam Elbeiti a 24-year-old jazz bass player.

Femeile sunt în fața, în stânga și în centrul revoluției. Când oamenii au început să protesteze, considerau că „Femeile ar trebui să stea acasă”. Dar noi am refuzat vehement”, susține Islam Elbeiti, o cântăreață de jazz bas, de 24 de ani.

Luptând pentru drepturile femeilor din Sudan

Aflată sub presiunea familiilor și femeilor care s-au reunit în fața tribunalului, pe 12 martie, instanța curții apelurilor de urgență din Sudan a renunțat la pedeapsa cu biciuirea, [48] care urma să fie aplicată în cazul a nouă femei sudaneze protestatare. Acestea fuseseră condamnate la 20 de biciuiri și o lună în închisoare pentru deranjarea ordinii publice.

Biciuirea este o pedeapsă comună, în special pentru femeile din Sudan; acestea riscă să fie biciuite pentru delicte precum îmbrăcămintea indecentă sau adulterul.

În 2014, o femeie a fost condamnată la moarte [49] pentru că s-a căsătorit cu un non-musulman, acest lucru fiind considerat adulter. În 2015, o femeie a primit 75 de biciuiri [50] pentru că s-a căsătorit fără consimțământul tatălui ei.

În 2017, 24 de femei au fost arestate pentru că purtau pantaloni [51]: o violare a legii naționale Shari.

Câteodată, brutalitatea merge mai departe de biciuire. Multe femei sudaneze au fost condamnate la moarte prin aruncarea cu pietre [52].

Conform publicației Reuters [53], în 2011, Bashir și-a apărat poziția fața de aderența strictă la legea Shari a Sudanului:

We want to present a constitution that serves as a template to those around us. And our template is clear, a 100 percent Islamic constitution, without communism or secularism or Western (influences).

Vrem să reprezentăm o constituție care joacă rolul de model pentru cei din jurul nostru. Iar modelul nostru este clar: o constituție 100% islamică, fără comunism, laicism sau (influențe) occidentale.

Codul penal sudanez, care se bazează pe o interpretare a legii islamice Shari, permite fetelor să se căsătorească deja de la vârsta de 10 ani [54] și susține faptul că violul unei femei de către soțul acesteia nu poate fi considerat viol [55].

Pe lângă toate acestea, femeile sunt nevoie să suporte „legi morale [56]” care le încătușează și le oprimă zi de zi.

Pentru acest motiv, femeile sudaneze se află în primele rânduri ale protestelor, luptând pentru schimbare.