- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

8 întrebări despre Madagascar pe care nu ai îndrăznit până acum să le pui

Categorii: Africa Subsahariană, Madagascar, Artă și Cultură, Citizen media, Dezvoltare, Idei, Istorie, Umor
Jeunes filles malgaches par Hery Zo Rakotondramana on FlickR - CC BY-SA 2.0 [1]

Tinere malgașe, foto: Hery Zo Rakotondramana, FlickR – CC BY-SA 2.0

[Articolul a fost inițial publicat în anul 2014]

Deși este a patra insulă ca mărime din lume [2], Madagascarul continuă să fie un mister pentru mulți. Recent intrat sub lumina reflectoarelor odată cu vizita lui Valérie Trierweiler [3], fosta parteneră de viață a președintelui François Hollande și autoare a best-sellerului „Merci pour ce moment” (Mulțumesc pentru acest moment), Madagascarul fascinează prin biodiversitate și prin statutul său de punte între Asia și Africa. Prin urmare, dacă urmează să faceți o primă călătorie în Madagascar, dacă vreți să știți mai multe lucruri despre țara prietenilor voștri sau dacă doar v-ar plăcea să descoperiți mai multe despre această parte a lumii, iată opt întrebări la care probabil v-ați gândit, dar pe care nu ați avut niciodată curajul să le puneți. Răspunsurile aparțin unor malgași activi pe internet. Vă invităm să consultați de asemenea blogurile și videoclipurile lor:

1) Urmează să plec în Madagascar și mi-aș dori să cunosc mai bine viața de zi cu zi a malgașilor. Cum arată o zi obișnuită din viața unui malgaș?

Depinde cui adresați întrebarea. Conform Băncii Mondiale, 90% dintre malgași trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi. Discrepanțele sociale sunt atât de mari, că nu putem vorbi de o zi tipic malgașă. Randriamihaly descrie foarte bine aceste discrepanțe sociale [4]:

Ainsi, les princes et les princesses sont ceux qui possèdent le plus. Il ne faut pas s’étonner de les entendre parler de leur vie à Tana comme d’un conte de fées. Ils vivent dans une bulle increvable. Leurs palaces gardés par les agences de sécurités sont truffés de meubles dorés et de gadgets de haute technologie. Ils sortent de là en 4×4 pour aller dans ces lieux qui leur sont réservés : écoles américaines ou françaises, restaurants, piscines, spa,  centres commerciaux. [..] A quelques mètres de là, dans Antananarivo, l’enfer, c’est ce que vit la famille d’Ernestine. Cette femme se lève très tôt le matin afin de préparer ses enfants pour l’école : se laver à l’eau froide du bidon, manger la soupe de riz avec le bout de viande fumée et partir à pied. L’école, c’est le rêve auquel elle s’accroche. Elle croit que si ses enfants parviennent à décrocher un diplôme, n’importe lequel, ils pourront s’en sortir plus tard et ils n’auront pas à vivre un calvaire quotidien comme elle. Elle va chez les patrons, elle peut tout faire : lessive, vaisselle, ménage, porteuse d’eau, garde d’enfant, tout. Et le soir, elle revient exténuée, ses enfants dorment déjà. Elle veille sur leur sommeil à cause des rats qui peuvent attaquer. Et puis, comment avoir un bon sommeil lorsqu’on est à 4, 5 ou 6 à dormir dans une seule pièce de 2 m de largeur ?

Așadar, prinții și prințesele sunt cei mai bogați. Nu trebuie să te miri dacă îi auzi vorbind de viața lor din Tana [Antananarivo – n. tr.] ca desprinsă dintr-un basm. Trăiesc într-o bulă imposibil de spart. Palatele lor păzite de firme de pază și protecție sunt pline cu mobile aurite și cu aparate de ultimă generație. Ies în mașini 4×4 doar pentru a merge în locuri ce le sunt rezervate: școli americane sau franceze, restaurante, piscine, SPA-uri, centre comerciale.  [..] Câțiva metri mai departe, tot în Antananarivo, familia Ernestinei trăiește un calvar. Ernestine se trezește foarte devreme dimineața ca să-și pregătească copiii pentru școală: se spală cu apă rece din bidon, mănâncă supă de orez cu o bucățică de carne afumată și pleacă pe jos. Școala este visul care o ajută să meargă mai departe. Crede că dacă copiii ei vor obține o diplomă (nu contează în ce domeniu), atunci ei vor avea o viață mai bună și nu vor fi nevoiți să trăiască același chin cotidian ca ea. Merge la muncă, unde este nevoită să facă de toate: spală haine și vase, face curățenie, cară apă, are grijă de copii, absolut orice. Iar seara ajunge acasă extenuată; copiii ei deja dorm. Le păzește somnul de șobolanii care ar putea să-i atace. Și apoi, cum ai putea avea un somn liniștitor când într-o singură cameră de 2 m lățime dorm 4, 5 sau chiar 6 persoane?

Prin urmare, nu există o zi tipică în Madagascar, iar asta se aplică pentru toate țările, însă este și mai evident într-un stat în care clasa de mijloc este aproape inexistentă.

2) Cum se pronunță numele actualului președinte? [președinte între 2014 – 2018, n. tr.

Președintele care și-a început mandatul în ianuarie 2014 se numește Hery Martial Rajaonarimampianina Rakotoarimanana. Conform ziarului The Guardian [5], acesta este numele cel mai lung deținut de un președinte. Nu este ușor de pronunțat [6] nici măcar pentru un malgaș. Dacă o să aveți ocazia să-l întâlniți, probabil că în loc să faceți o gafă diplomatică prin stâlcirea numelui, mai bine-i menționați numele din campanie, Hery Vaovao, sau oferiți-i o lanternă pentru a-i atenua preocupările privind curentul electric. [7]

3) Vrem să facem o drumeție de-a lungul insulei. Ce trebuie să știm pentru a reduce riscurile? 

Știrile malgașe din ultimii ani sunt pline de reportaje alarmante despre sărăcie, crize în sistemul sanitar, insecuritate [8] și tâlhării petrecute pe drumuri principale [9]. Episodul linșării unui vazaha (străin, în malgașă) la Nosy Be este încă prezent în memoria multora. Cu toate acestea, drumeția de-a lungul insulei este o experiență unică, pe care mulți turiști și malgași o fac în fiecare an.

În ceea ce privește sănătatea, riscul principal o constituie paludismul, care este prezent în 90% din țară. Madagascarul este inclus în zona 3 de risc, ceea ce înseamnă că tulpina existentă aici este rezistentă la clorochină (tratamentul utilizat la nivel mondial împotriva paludismului). Câteva sfaturi [10] pentru a vă proteja:

- il est indispensable de prendre un traitement antipaludique.
– le soir, porter des vêtements les plus couvrants possible et, mieux encore, traités (par exemple avec Insect Ecran® trempage) ;- sur les parties découvertes, utiliser lotions ou crèmes répulsives efficaces. S'enduire les parties découvertes du corps dès le coucher du soleil ;
– utiliser une moustiquaire.

- Pentru prevenire este absolut necesară utilizarea medicamentelor antipaludice.
– Seara, se recomandă haine care să acopere o suprafață cât mai mare de piele, și ar fi bine ca acestea să fie tratate (de exemplu, cu Insect Ecran® trempage).
– În locurile care rămân descoperite, utilizați loțiuni sau creme eficiente împotriva țânțarilor. Odată cu lăsarea întunericului, acoperiți-vă părțile descoperite ale corpului.
– Utilizați o plasă de țânțari.

Virusul Chikungunya și alte boli tropicale sunt, de asemenea, prezente în Madagascar. Regulile de bază sunt la fel ca în celelalte state. În ceea ce privește siguranța, nu există studii statistice oficiale despre criminalitate, dar aceasta este destul de prezentă pentru a influența negativ turismul. Mai jos aveți părerea unui locuitor din capitală [11], Mofo Lany:

Il ne se passe pas une semaine sans que les journaux ne relatent des faits de violences dans la capitale malgache Antananarivo. Toutes les couches de la population, des plus aisées aux plus modestes, sont victimes de ce phénomène. Même les étrangers ne sont pas en reste. Les attaques à main armée sont particulièrement nombreuses.

Nu există săptămână în care ziarele malgașe să nu prezinte alte cazuri de violență petrecute în capitala Madagascarului, Antananarivo. Toate păturile sociale, de la cei mai bogați la cei mai săraci, cad victime acestui fenomen. Nici măcar străinii nu sunt în siguranță. Atacurile armate sunt destul de numeroase.

4) Trebuie să învăț limba malgașă în Madagascar? Dacă da, cum pot s-o fac? 

Ideal ar fi să o învățați. Totuși, așa cum se întâmplă cu orice altă limbă, pentru a o învăța trebuie să fiți foarte hotărâți și motivați. De asemenea, ca toate celelalte limbi, o să remarcați anumite provocări, dar și lucuri ușoare. Avantajele sunt:

În ceea ce privește dificultățile limbii malgașe [12], mai jos regăsiți sfaturile lui Lilikely, un vazaha (străin, în malgașă).

- Déjà, pas mal de gens parlent un peu français : beaucoup dans les grandes villes, et assez peu dans les campagnes. Du coup, c'est plus facile pour se faire comprendre, on finit toujours par trouver quelqu'un pour nous aider si ce qu'on cherche est compliqué. Du coup, on n'a pas besoin de se forcer, et si on est un peu flemmard, on profite de cela.
-La grammaire. Ca parait simplissime au début.  MAIS… Tout cela c'est pour la forme active. Et au final, les malgaches s'expriment surtout avec la forme passive… nettement plus difficile à maîtriser.
– Les références culturelles et la façon d'exprimer les idées sont aussi très éloignées des nôtres
– Les spécificités régionales font que le découragement arrive vite lorsqu'on voyage.

- Mulți malgași vorbesc franceza: majoritatea celor din marile orașe și unii din sate. Prin urmare, dacă ceea ce căutăm este mai complicat de explicat, putem oricând utiliza franceza, deoarece vom găsi întotdeauna pe cineva care cunoaște limba. Astfel că nu trebuie să ne forțăm, dacă suntem un pic leneși, putem profita de acest lucru.
– Gramatica – pare simplă la început. DAR… doar diateza activă e simplă. Iar adevărul este că malgașii folosesc mai degrabă diateza pasivă… mult mai dificilă de stăpânit.
– Referințele culturale și modul de exprimare a ideilor sunt și ele foarte diferite.
– Particularitățile regionale vă pot face să abandonați repede atunci când călătoriți de-a lungul țării.

Cum puteți învăța limba malgașă? Iată câteva metode pentru a începe: bazele limbii pe Gasikara.net [13], metoda Assimile [14] și cursurile private (la nevoie).

5) Malgașii sunt africani, asiatici sau altceva?

Betsileo, Madagascar, 1908 CC-BY-2.0 [15]

Bărbat aparținând grupul etnic Betsileo, Madagascar, 1908 CC-BY-2.0

Ah, eterna întrebare [16]! Intrăm în categoria subiectelor controversate despre Madagascar. Țara se află la răscrucea dintre continentul african și cel asiatic. Populația ei este foarte diversă, așa că întrebarea este justificată. Problemele apar odată cu discuțiile generate de această întrebare. În realitate, discuțiile  sfârșesc deseori cu subînțelesuri rasiste și prejudecăți de tot felul. Dacă vreți să aflați mai multe, puteți citi cartea [17] care tratează acest subiect scrisă de Dominique Ranaivoson (specialistă în literatură malgașă și profesoară). Faptele arată că, de fapt, în Madagascar există 18 comunități etnice: și de origine africană, și asiatică, și arabă. Este adevărat și că un rasism latent este prezent între aceste grupuri malgașe diferite.

Pêcheur Vézo par Jean-Louis Vandevivère CC-BY-2.0 [18]

Pescar Vézo, foto: Jean-Louis Vandevivère CC-BY-2.0

6) De ce unii malgași își „întorc morții” (famadihana)?

Ah, cealaltă întrebare controversată [19]! Famadihana sau „Întoarcerea morților” este un obicei funerar în care se onorează strămoșii. Lay explică astfel ritualul: [20]

Un razana (ancêtre) peut se manifester à un de ses descendants dans son rêve ou dans un tromba en lui disant qu’il a froid. Il promet en contrepartie de bénir ses descendants dans leur vie quotidienne. C’est ainsi que les Malgaches rouvrent les tombeaux et remplacent les tissus qui recouvrent les restes de leurs morts. C’est l’occasion de fêtes monumentales, de danses et de beuveries

Un razana (strămoș) îi poate apărea unui descendent în vis sau într-o viziune, zicându-i că îi e frig. În schimbul ajutorului lui, promite să binecuvânteze viața descendenților acestuia. De aceea malgașii redeschid mormintele și schimbă pânza ce acoperă morții. Este ocazia pentru uriașe sărbători, dansuri și chefuri.

Soahary explică trăsăturile acestui obicei [21] în contextul malgaș:

La relation des Malgaches avec la mort et les parents déjà partis est assez particulière. On considère que nos ancêtres veillent sur nous.  Ainsi, ils ne sont jamais vraiment partis. On leur rend hommage périodiquement en recouvrant leur corps de nouveaux linceuls.

Relația malgașilor cu moartea și părinții decedați este destul de specială. Credem că strămoșii noștri veghează asupra noastră. Astfel că ei nu pleacă niciodată cu adevărat. Le aducem omagiu în mod constant, schimbându-le giulgiul cu unul nou.

Hemerson Andrianetrazafy, profesor-cercetător de Civilizație la Universitatea Antananarivo, adaugă că [22]:

 Le famadihana est très exactement le rituel par lequel la dépouille d’un parent atteint le statut de razana, d’ancêtre. Un moment capital dans la spiritualité malgache, car tous les morts ne deviennent pas automatiquement des razana  [..] Pour les Malgaches, la mort n’est pas une dissolution, un anéantissement, mais une étape conduisant au statut d’ancêtre. « Tsy maty fa lasan-ko razana », (Ils vivent mais sous une autre forme), servant d’intermédiaire entre les vivants et les zanahary, les divinités.

Mai precis, Famadihana este ritualul prin care rămășițele pământești ale unui părinte capătă statut de razana, strămoș. Este un moment major în spiritualitatea malgașă, pentru că nu toți morții devin automat razana. [..] Pentru malgași moartea nu reprezintă o descompunere, o dispariție totală, ci o etapă care duce la statutul de strămoș. „Tsy maty fa lasan-ko razana” (Trăiesc, însă sub o altă formă), preluând rolul de intermediari între cei vii și zanahary, divinitățile.

Numeroși creștini malgași au subliniat faptul că acest obicei este în contradicție cu principiile biblice. Ritualul famadihana tinde să fie mai puțin frecvent și din cauza costurilor ridicate pe care le presupune această ceremonie.

7) De ce hasoavana (circumcizia, în malgașă) este așa de răspândită în Madagascar? 

Un alt obicei tradițional malgaș este circumcizia bebelușilor înainte de vârsta de doi ani.

Este și ocazia une sărbători cu familia. Această practică nereligioasă este destul de controversată. Ariniaina explică [23] de ce a decis să-și supună fiul acestui obicei:

Mais pourquoi faire ce rituel? J’allais me justifier en disant que c’est pour des raisons médicales. Comme quoi des saletés peuvent rester dans le prépuce, que plus tard, il se peut qu’on doit quand même le circoncire parce qu’il aura des problèmes de santé. Il sera alors plus âgé, plus conscient de la douleur. Ainsi, j’aurai regretté de ne pas avoir fait la circoncision plus tôt. Mais, au fond, est-ce la culture qui l’emporte? N’est considéré « vrai homme » que celui qui est circoncis.

Dar de ce se face acest ritual? O să mă justific prin a zice că eu o fac din motive medicale. Ar putea rămâne mizerii în prepuț și mai târziu probabil tot ar avea nevoie de o circumcizie din cauza eventualelor probleme de sănătate. Însă atunci ar fi mai mare, mai conștient de durere. Așa că aș regreta că nu l-am circumcis mai devreme. Dar, totuși nu e cultura cea care, de fapt, contează? Numai cei circumciși sunt considerați „bărbați adevărați”.

8) Ce legătură există între Madagascar, țara, și Madagascar, desenul animat? 

Niciuna. De fapt, ba da, există două lucruri: 1) cluburile de noapte malgașe au răsunat pe muzica „I like to move it, move it” în anii '90. 2) Președintele companiei DreamWorks care a făcut trilogia filmelor Madagascar, M. Katzenberg, a donat 500.000 de dolari americani ONG-ului Conservation International pentru a încuraja ecoturismul în Madagascar.