De la aderarea la Uniunea Europeană (UE) în 2007, România se confruntă cu un flux masiv de medici care emigrează, asistența medicală destinată copiilor suferind un decalaj de capital uman din ce în ce mai mare.

Mai multe spitale din orașe de provincie operează cu un singur pediatru pe secție. Când medicul respectiv își ia concediu, unitatea trebuie să se închidă, deoarece suplinirile sunt tot mai greu de acoperit.

Potrivit datelor Institutului Român de Statistică, în 2017 și 2016 numărul medicilor din țară a crescut ușor față de 2015. Cei mai mulți nu sunt dispuși să accepte reduceri salariale sau să lucreze cu echipamente mai puțin adecvate în clinici din mediul rural. În schimb, aceștia preferă să lucreze în orașe mai mari sau să ia în considerare ofertele multiple de muncă din străinătate.

Cheltuielile medicale pe cap de locuitor ale României sunt cele mai scăzute din UE, în timp ce rata mortalității infantile este cea mai ridicată. România este urmată în ambele privințe de Bulgaria, care a aderat la UE de asemenea în 2007 și care se confruntă cu tendințe similare privind capitalul uman.

În anul 2016, în România s-au raportat aproape 10 decese la 1000 de nașteri vii – o scădere semnificativă de la 15 decese la 1000 de nașteri vii înregistrate în 2003, dar cu mult peste rata medie a UE de 3,7 decese la 1000 de nașteri vii.

Ioana Moldovan, fotojurnalist și fotograf de documentar, cea care a atras atenția asupra lipsei pediatrilor, a scris pe site-ul ei anul trecut:

Romania has a population of almost 20 million. Doctors in rural areas are outnumbered by peers in cities two to one, while half of the population lives in the countryside. The health care sector is overrun with crises and never ending problems. In 27 years since the anticommunist revolution of 1989 the country has had at least 25 health ministers take office. None has so far managed to get Western care standards for patients.

Din cei aproape 20 de milioane de locuitori ai României, jumătate trăiesc în mediul rural. Medicii de la sat în schimb sunt de două ori mai puțini decât cei care deservesc mediul urban. Sectorul sănătății în România este zdruncinat de crize și probleme care nu se mai sfârșesc. În cei 27 de ani de la Revoluție, țara a avut aproape 30 de miniștri ai sănătății. Niciunul nu a reușit până acum să aducă standardele de îngrijire a pacienților la nivelul celor din vestul Europei.

Într-o declarație pentru Global Voices, dr. Constantin Giosanu, pediatru și coordonator al Fundației IMED, recunoaște că majoritatea spitalelor publice din România primesc resurse financiare din fonduri guvernamentale, dar:

…not as much as needed for proper work, the amounts come late and sometimes are inadequately used by the managers of those hospitals.

… nu atât cât este necesar pentru o muncă adecvată, sumele întârzie și uneori sunt folosite în mod necorespunzător de către managerii acelor spitale.

De asemenea, pentru a face lucrurile și mai rele, România are cel mai mic număr de asistenți medicali și moașe pe cap de locuitor din Europa. Personalul din spitale lucrează adesea fără a avea acces la consumabilele de bază, iar tratamentul specific nu poate fi pus în aplicare decât dacă pacienții furnizează aceste bunuri.

Aceste condiții stresante și salariile mici au condus la mită, care a devenit o practică comună în spitalele de stat. Pacienții sunt conștienți că trebuie să dea bani sau alte „cadouri” medicilor și asistenților medicali pentru a-și asigura îngrijirea medicală de care au nevoie pentru a supraviețui.

În 2016, 77 de oncologi din țară au fost acuzați de luare de mită pentru că au prescris unor pacienți medicamente specifice cancerului în schimbul unei vacanțe în India, potrivit unei analize realizate de OpenDemocracy.

Un pediatru la 200,000 de persoane

Orașul Tulcea, cu o populație de peste 70,000 de oameni, are doar 361 de medici, poziționându-se la coada clasamentului privind numărul de medici pe cap de locuitor din România.

În august 2016, zeci de părinți au organizat un protest față de condițiile groaznice ale unității pediatrice din spitalul județean. Deservind circa 200,000 de oameni din Tulcea și din satele din apropiere, spitalul are doar un pediatru, iar unitatea trebuie să se închidă ori de câte ori acesta este în concediu.

În 2017, unitatea a rămas închisă timp de aproape un an din cauza lipsei totale de medici calificați. La începutul anului 2018, un medic pediatru a fost în cele din urmă angajat și activitatea a fost reluată, dar cu un singur specialist, familiile cu copiii lor trebuind să aștepte ore întregi pentru a fi consultați.

Tot în 2017, spitalul a anunțat un deficit de medici în toate sectoarele. În acel moment erau deschise 33 de posturi, dar nimeni nu și-a exprimat interesul.

Directorul spitalului Tulcea, Tudor Năstăsescu, a descris situația pentru mass-media ZF:

Situația este exact ca în restul țării. Avem probleme în toate specializările. Noi scoatem la concurs și încercăm să ne comportăm bine cu oamenii care vin, să nu fie un stres în plus pentru ei, le plătim o chirie, dar nu mai interesează pe nimeni. Eu primesc lunar oferte de a lucra în străinătate.

Situația este similară și în alte județe precum Călărași, Giurgiu și Ialomița. Între timp, peste 12,500 sau 22% din toți medicii din țară lucrează în capitala țării, București.

O situație similară s-a înregistrat și la Spitalul Municipal Drăgășani din județul din vestul țării, Vâlcea, când conducerea a fost nevoită să închidă secția de pediatrie în iulie 2017, după ce singurul pediatru din spital și-a luat concediu plătit timp de două săptămâni. Cu doar două ambulanțe active în Drăgășani, comunitatea se confruntă cu un risc ridicat de a nu fi în stare să intervină eficient în caz de urgență.

Cum va reuși România să iasă din această criză? Dr. Giosanu are o idee:

I think it is up to the doctors and the press to educate [for long term] the population and patients to stop accepting corruption, poor health management, poor health services. In this way, the system will develop the same as the one in Western Europe.

Cred că este de datoria medicilor și a presei să educe [pe termen lung] populația și pacienții să nu mai accepte corupția, gestionarea precară a sănătății, serviciile de sănătate slabe. În acest fel, sistemul se va dezvolta ca cel din Europa de Vest.