Eissa Muhamad, originar din Niger, afirmă că a rămas blocat în zona de tranzit a Aeroportului Internațional Bole din Addis Abeba, Etiopia, de cel puțin două luni. Fotografie făcută de Eissa Muhamad, folosită cu permisiunea lui.
Eissa Muhamad, originar din Niger, afirmă că a rămas blocat în zona de tranzit a Aeroportului Internațional Bole din Addis Abeba, Etiopia, de cel puțin două luni, începând cu data de 6 noiembrie 2018. Muhamad, în vârstă de 24 de ani, a fost deportat din Israel, unde a trăit timp de opt ani ca imigrant.
L-am întâlnit pe Muhamad pe 12 decembrie 2018, pe Aeroportul Internațional Bole, când eram în tranzit în Addis Abeba.
Muhamad mi-a mărturisit că în 2018 a fost deportat de două ori din Israel. Când s-a întors în Niger prima dată, documentele de călătorie israeliene ale lui Muhamad erau încă valabile, așa că și-a rezervat un alt zbor pentru a se întoarce în Israel. Când a ajuns în Israel, autoritățile i-au confiscat documentele de călătorie și l-au deportat din nou în Niger. Când Muhamad s-a întors în Niger pentru a doua oară, autoritățile i-au solicitat dovada cetățeniei, dar nu a reușit să prezinte documente valide din care să reiasă că este cetățean israelian sau nigerian.
Înainte de a fi iar deportat în Israel prin Etiopia, cu zborul Ethiopian Airlines, Muhamad a rămas în custodia nigeriană timp de opt zile. Când a sosit pe Aeroportul Internațional Bole din Etiopia, autoritățile etiopiene în colaborare cu guvernul israelian l-au împiedicat să se îmbarce în zborul spre Israel. Ei l-au informat că Israelul nu era dispus să-l accepte și de atunci a rămas blocat în interiorul aeroportului, prins între Niger și Israel.
I slept on the chairs, sometimes I slept in the mosque, I didn’t take [a] shower for two months because [the] airport [has] no place for a shower, I only wash my face, my hands and my legs, that’s all.
Am dormit pe scaune, uneori am dormit în moschee, nu am făcut duș de două luni pentru că aeroportul nu are dușuri amenajate, îmi spăl doar fața, mâinile și picioarele, atâta tot.
Muhamad a încercat să contacteze ambasada Nigerului din Addis Abeba, dar pentru că nu a putut să furnizeze documente valide care să dovedească că este cetățean nigerian, aceștia nu l-au putut ajuta.
Din 2018, Israelul înregistrează un număr de 34000 de imigranți africani [1] care au efectuat călătorii periculoase în Israel în căutarea unei vieți mai bune. Dar Israelul susține că mulți dintre ei sunt imigranți pe motive economice, care au contribuit la tensionarea economiei. Aceștia preferă să stea în închisoare decât să ia în calcul opțiunile de strămutare.
Primul Ministru Benjamin Netanyahu și partidul de dreapta Likud se concentrează pe prinderea celor considerați a fi „infiltratori”. Un studiu al Institutului pentru Democrație din Israel [2] arată că 66% dintre israelieni sprijină politicile guvernamentale de deportare a imigranților africani.
Muhamad susține că trăia legal în Israel și că lucra într-o fabrică. Mi-a povestit că guvernul i-a anulat statutul de rezident și că l-a dat afară din țară.
Autoritățile etiopiene nu l-au arestat pe Muhamad, ci i-au oferit mese în timp ce locuia în aeroport. Din punct de vedere tehnic, Etiopia este semnatară a Convenției privind statutul refugiaților din 1951 [3] și a Protocolului din 1967, precum și a Convenției Unității Africane (OAU) din 1969 care reglementează aspectele specifice legate de problemele refugiaților din Africa. Aproape toți refugiații care intră în Etiopia primesc azil pe baza premisei de prima facie, dar Muhamad mi-a spus că nu dorește să solicite azil în Etiopia.
În acest interviu video, Muhamad îmi explică ce înseamnă să rămâi blocat pe aeroportul din Addis Abeba, fără a avea vreo perspectivă clară asupra viitorului: