Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Madagascar: prețul ridicat pe care țara îl va plăti pentru aceste alegeri prezidențiale

Dezbaterea televizată dintre Marc Ravalomanana (dreapta) și Andry Rajoelina (stânga) de pe canalul YouTube al postului de televiziune TVM.

Cu toate că marea majoritate a populației malgașe trăiește într-o sărăcie extremă, alegerile prezidențiale din 2018 din Madagascar au intrat deja în istorie ca fiind printre cele mai scumpe pe cap de locuitor. Andry Rajoelina și Marc Ravalomanana, cei doi candidați care au terminat în fruntea listei, beneficiază de un avantaj financiar important față de ceilalți candidați. Rezultatele primului tur de scrutin [fr] arată astfel: 39,19% (1 949 851) de voturi pentru Andry Rajoelina și 35,29% (1755 855) pentru Marc Ravalomanana. Aceștia se vor confrunta în cadrul a două dezbateri televizate înainte de al doilea tur al alegerilor.

În anul 2013, președintele din acea perioadă Hery Rajaonarimampianina cheltuise deja pentru campania sa electorală 43 de milioane de dolari americani [fr] (potrivit RFI Afrique), echivalentul a 21,3 USD per alegător, dublul sumei cheltuite de Trump în 2016 [fr] pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite. Această sumă este de departe cea mai ridicată plătită per alegător până în prezent într-una dintre cele mai sărace țări din lume. Transparency International a invitat candidații [fr] să facă publice sursele lor de finanțare și bugetul alocat precampaniei și campaniei electorale, cu scopul de a soluționa acestă parte importantă a aspectului financiar al alegerilor și a fondurilor de finanțare ascunsă.

Mulți candidați și-au exprimat nemulțumirea [en] cu privire la imposibilitatea de a concura cu adevărat împotriva celor doi candidați principali din cauza resurselor financiare reduse de care dispun pentru alegeri. Cheltuielile faraonice ale diverselor campanii pentru aceste alegeri prezidențiale au fost criticate și din prisma accentuatei sărăcii a țării. În pragul alegerilor, poporul malgaș e mai sărac ca niciodată [en]: aproximativ 92% dintre locuitori trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi, iar 80% se culcă însetați sau flămânzi în fiecare seară. Mai mult, unul din doi copii suferă de malnutriție și de tulburări de creștere, iar rata de școlarizare a scăzut dramatic (mai mult de 600 000 de copii ar trebui să fie școlarizați, dar nu sunt). Nu în ultimul rând, infrastructura – reprezentată de străzi, spitale, clinici și școli – se află într-o stare de deteriorare avansată. De aceea, multe personane sunt de părere că banii acestor campanii electorale ar fi putut fi cheluiți în alte scopuri mai urgente. Astfel se explică și faptul că, deși două treimi din populație au mai puțin de 25 de ani, rata participării și interesul tinerilor pentru campanie sunt destul de scăzute.

O altă cauză majoră a dezinteresului populației față de alegeri este și corupția din Madagascar: țara se află în prezent pe locul 155 din 175 de state (evaluate de Corruption Watch). Începând cu anul 2009, absența controlului guvernamental a dus la furturi generalizate de resurse naturale și la deteriorarea fragilului ecosistem al insulei. O rezoluție din 2017 a Parlamentului European semnala că „o mare cantitate ilegală și inexplicabilă de lemn de trandafir a fost descoperită în Palatul Prezidențial [en] după terminarea mandatului lui Rajoelina în 2013”.

Atât finanțarea ascunsă cât și corupția ridică un mare semn de întrebare cu privire la legitimitatea acestor alegeri prezidențiale. Marcus Schneider, reprezentant rezident al fundației Friedrich Ebert din Madagascar, explică în ce direcție se îndreaptă viitorul democrației [fr] statului:

Le problème qu’on a actuellement, c’est qu’on peut supposer qu’une partie de ces dépenses-là [NDLA: dépenses de campagne] sont financées par de l’argent qui n’est pas légal, par de l’argent sale et bien-sûr, on ne peut pas s’attendre à une politique propre qui est financée par de l’argent pourri

Problema pe care o întâmpinăm acum este legată de faptul că putem presupune că o parte din aceste cheltuieli [n.a.: cheltuielile de campanie] sunt finanțate cu bani ilegali, cu bani murdari și, bineînțeles, nu ne putem aștepta la o politică curată finanțată cu bani murdari.

Ketakandriana Rafitoson, directoarea executivă a Transparency International Initiative Madagascar, evaluează astfel pericolul prezent în politica țării:

Ce n'est pas l'argent qui doit dominer, ce sont les idées. Malheureusement, avec les distributions de goodies à tout va, on voit depuis les cinq jours de campagne électorale que les pratiques n'ont pas changé. Si on attend que la campagne soit terminée pour révéler les fraudes, les malversations, le choix de l'électeur sera fait : il sera trop tard

În această situație, nu banii ar trebui să fie pe primul loc, ci ideile. Din nefericire, odată cu distribuirea de „atenții” într-o veselie, observăm că de la începutul celor cinci zile de campanie electorală aceste practici nu s-au schimbat. Va fi prea târziu dacă așteptăm terminarea campaniei pentru a dezvălui fraudele și încălcarea legii, deoarece alegătorii vor fi votat deja.

Turul doi al alegerilor pentru viitorul președinte al Madagascarului va avea loc pe 19 decembrie 2018.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.