- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Vocile Femeilor în Mexic: “Să iei cuvântul este un act revoluționar”

Categorii: America Latină, Mexic, Citizen media, Etnie & rasă, Femei și gen, Idei, Indigeni, Rising Voices

Captură de ecran prezentând participante reunite la atelierul de povestiri “Vocile femeilor” din Mexic, 2017. Folosită cu permisiunea Youtube.

N.B. Toate linkurile audio și video sunt redate în limba spaniolă.

Vocile femeilor: povești care ne schimbă [Voces de Mujeres: historias que transforman] [1] este un laborator multimedia în care se caută noi modalități de a spune povești despre femei și despre influența lor în schimbările sociale din mediul acestora. Pentru organizatori, convențiile cu privire la gen sunt un factor important în a înțelege cum este perceput rolul femeilor în societate și cum au fost construite poveștile care descriu această participare, pe baza unei largi serii de experiențe.

A doua ediție “Vocile Femeilor”, ce a avut loc în 2017, a adus împreună femei din lumi diferite [2] și a pus bazele unor proiecte de povestire de către “femei indigene, poete, jurnaliste, jucătoare de fotbal, practicante ale boxului, non-conformiste cu privire la gen, femei ce activează pentru protejarea terenului și a naturii, motocicliste, sportive, curiere bicicliste, vindecătoare, moașe, bi-sexuale și femei care și-au pierdut viața din cauza violenței”.

Eloísa Diez, una dintre organizatoare, explică:

Trabajamos con mujeres y disidentes de género en un laboratorio multimedia donde reflexionamos sobre cómo el género afecta la manera en que se han contado nuestras historias, construyendo narrativas y apropiándonos de la tecnología para visibilizar el rol transformador que tenemos.

Lucrăm cu femei și cu disidente de gen într-un laborator multimedia unde reflectăm asupra modului în care genul afectează maniera în care poveștile au fost spuse, construind istorisiri și folosind tehnologii care ne permit să punem în evidență rolul nostru transformator.

Cele care împart înțelepciunea moștenită de la strămoșii lor: vindecătoarele și infirmierele

Atelierele Vocile Femeilor se concentrează asupra deschiderii de spații și oferirii de instrumente necesare participantelor, pentru ca acestea să relateze povești transformatoare. Cuvântul-cheie pentru Vocile Femeilor este a amplifica: proiectul cere femeilor să se concentreze mai degrabă asupra poveștilor altor femei, decât asupra propriilor povești.

Videoul lui Judzil Palma Ortega, care o prezintă pe Rosalía Méndez Xool [3], este un exemplu bun în acest sens. Rosalía este o femeie maiașă din Yucatán, Mexic, și practică medicina tradițională, care este în opoziție cu modernitatea impusă de evoluția culturală din Mexic. Această poveste subliniază importanța transmiterii prin viu grai a unor cunoștințe care au adus beneficii generațiilor anterioare și care pot continua să vindece și să alimenteze omenirea și în ziua de astăzi:

Esta mujer representa a las mujeres mayas actuales que contribuyen a que la cultura maya resista a los constantes cambios que ocurren en la cultura. Rosalía, nos enseña la importancia de la transmisión oral de estos conocimientos, ya que el uso de plantas en la alimentación y en sus prácticas medicinales han sido favorables para las generaciones pasadas, y las actuales, además de que han mantenido un equilibrio con el medio ambiente.

Această femeie reprezintă femeile mayașe din ziua de astăzi care contribuie la rezistența culturii maya în fața schimbărilor culturale constante. Rosalía ne învață importanța transmiterii orale a acestei cunoașteri. Utilizarea plantelor în alimentație și în practici medicinale a adus beneficii generațiilor trecute și celor prezente, pe lângă faptul că a menținut un echilibru cu mediul înconjurător.

Mikeas Sánchez, o altă participantă, își concentrează munca asupra protejării moștenirii culturale și conservării terenului. În acest audio de pe contul Soundcloud al site-ului Vocile Femeilor, Azalia Hernández vorbește cu Mikeas, explorând rolul femeii în comunitatea Zoque [4] (ce se găsește în statele mexicane Chiapas [5], Oaxaca [6] și Tabasco [7]), care au grijă de noile generații și de educarea acestora în spiritul tradițiilor comunității.

Mi abuela nunca aprendió español. Tuvo miedo del olvido de sus dioses. Tuvo miedo de despertarse una mañana sin los prodigios de su prole en la memoria. Mi abuela creía que solo en [lengua] zoque se podía hablar con el viento. [Mi abuela y mi madre] eran mujeres de fuerte carácter [aunque no tuvieran] la posibilidad de acceder a la educación [formal]. Para mi fueron un ejemplo claro de lucha y de justicia social […] Siempre me educaron para conocer toda la filosofía del pueblo zoque.

Bunica mea nu a învățat niciodată spaniola. I-a fost teamă că Dumnezeu o s-o uite. I-a fost teamă să se trezească într-o zi fără nicio amintire asupra minunilor neamului ei. Bunica mea credea că doar în limba Zoque se poate vorbi cu vântul. [Bunica și mama mea] erau femei puternice, chiar dacă nu au avut acces la educație [formală]. Pentru mine, ele au fost un adevărat exemplu de luptă și de justiție socială […]. Mereu m-au învățat să știu totul despre filosofia poporului Zoque.

Alte înregistrări audio conțin poveștile unor femei care învață alte femei să se familiarizeze cu numeroasele și diversele forme de a-și proteja corpul în timpul nașterii. Această înregistrare, intitulată “Femei născând”, conține învățăminte ale femeilor asupra propriului lor corp, ele afirmă că acestea știu cum să dea naștere și că “există tot atâtea căi de a naște pe câte femei”.

Multe alte înregistrări audio și video, precum și mărturisiri adunate de-a lungul seminariilor se găsesc pe rețelele Vocile Femeilor și în arhivele care cuprind proiectele efectuate în timpul acestui program. Arhivele includ voci ale tinerelor jucătoare de fotbal din comunitățile Mazahua [8], ale unor practicante ale boxului, ale unor “clitoriene” (femei care au nevoie să-și stimuleze clitorisul pentru a ajunge la orgasm), ale unor tinere jurnaliste, ale unor mesagere bicicliste și multe altele.

Dezvoltarea laboratorului Vocile Femeilor a durat circa 6 luni, iar la ultima sa ediție a adus împreună mai mult de 20 de femei participante, inclusiv transsexuale, pentru a-și spune poveștile. Organizatorii: Luchadores, La Sandía Digital, SocialTIC, Subversiones și WITNESS, au oferit suport prin activități dedicate comunicării în vederea schimbării, cunoașterea tehnologiei, apărarea unei vieți sexuale complete, eforturi comunitare și producție multimedia în diferite limbi, dintr-o perspectivă de gen non-conformistă și feministă.