Tragicul destin al atletei olimpice somaliene Samia Yusuf Omar, povestit într-o bandă desenată macedoneană

Pe 4 decembrie la Skopje, editura independentă Comics Bookshop Bunker a lansat un roman grafic inedit: o biografie a alergătoarei olimpice somaliene Samie Yusuf Omar [ro], care a murit încercând să traverseze Marea Mediterană ca refugiată în 2012. Editura de benzi desenate este o raritate pe piața de carte din Macedonia, la fel ca și publicarea de cărți ce promovează o atitudine empatică față de migranți.

Emoționat de povestea Samiei Yusuf Omar, jurnalistul și autorul de benzi desenate german Reinhard Kleist a publicat în 2015 romanul grafic biografic Un vis olimpic – Povestea Samiei Yusuf Omar [en]. Romanul a fost tradus în engleză, franceză, arabă și slovenă.

În calitate de editor Global Voices pentru Europa Centrală și Orientală, am discutat cu Jovan Bitoljanu , coproprietar al Bunker Comics Bookshop, despre experiența publicării traducerilor în limbile macedoneană și albaneză.

Filip Stojanovski (FS): Ce v-a inspirat să publicați romanul grafic “Un vis olimpic”?

 Jovan Bitoljanu (JB) : În 2011, am deschis o librărie dedicată benzilor desenate. După șase ani, am făcut cel de-al doilea pas logic, fondând propria noastră editură.
Când am discutat despre prima carte pe care urma să o publicăm (și despre politica noastră de publicare în general), am subliniat mai multe lucruri importante pentru noi: să creăm o ofertă de benzi desenate în limba noastră, care pentru moment nu există sau e infimă; apoi, să combatem stereotipurile conform cărora citirea de benzi desenate nu e decât o modalitate frivolă de petrecere a timpului liber; și să inspirăm cititorii noștri să se implice activ în societate, prin alegerea unor teme cu un mesaj umanist puternic.
Cred că “Un vis olimpic” corespunde acestor criterii și se aliniază viziunii noastre editoriale.

 FS: A fost dificil de realizat?

 JB: Începutul este întotdeauna dificil. Credeam că vom avea mai multe dificultăți cu obținerea drepturilor de autor, dar a fost suprinzător de ușor. Reprezentanții deținătorului drepturilor de autor, o importantă editură germană cu peste 60 de ani de experiență, au fost încântați de idee și s-au arătat foarte amabili și dornici să ne ajute.
Pregătirea tehnică a luat mult timp, căci doream să ne asigurăm că nu vom comite erori serioase de debutant. A trebuit să citim benzile desenate mai mult de o sută de ori și e încă posibil să ne fi scăpăm anumite lucruri. Dar acestea sunt experiențe formatoare pe care trebuie să le avem la început de drum.
Susținerea oferită de Comitetul Olimpic macedonean a fost crucială. În acest sens, am dori să facem apel la toți cei care pot susține propagarea culturii benzilor desenate în Macedonia. Acolo unde există bunăvoință, se găsesc și soluții.
În sfârșit, trebuie să spun că suntem satisfăcuți de felul în care a ieșit romanul. Îl putem compara cu alte ediții străine și fără falsă modestie putem spune că al nostru este la același nivel.

De-a lungul ultimilor ani, activiștii de extremă dreapta au avut o activitate puternică de propagandă menită să diabolizeze refugiații care traversează țara de-a lungul Rutei Balcanilor [fr]. În lunile ce au precedat alegerile electorale din octombrie 2017, intensitatea acestei campanii xenofobe și islamofobe a crescut, dar nu a reușit să atingă niveluri ridicate de mobilizare politică. Cu toate acestea, aceste eforturi susținute par a fi contribuit la creșterea tensiunilor etnice și religioase în rândul populației locale. O carte ce promovează empatia față de refugiații africani poate fi considerată o adevărată provocare în acest context politic.

FS: Cum a fost primit romanul până acum? A fost lansarea benzii desenate afectată de campania anti-refugiați sau de alți factori de natură xenofobă?

JB: Trăim vremuri tulburi, în care evenimentele politice cotidiene afectează starea multora. Nu avem intenția de a ne angaja activ în politică. Vrem doar să publicăm benzi desenate.
Totuși, avem de-a face aici cu o bandă desenată care vorbește despre soarta unei refugiate, și pe deasupra, am publicat-o și în macedoneană, și în albaneză. Inevitabil, unii oameni vor să ne atragă într-o polemică.
Mai ales în această regiune marcată de conflicte și diviziuni, este ușor să inflamezi tensiuni și să găsești defecte. Dar această abordare, în mod clar, nu dă rezultate, așa că noi credem că e momentul să găsim elementele comune care ne unesc, și dragostea pentru benzile desenate poate fi un factor de conectare între oameni.

Unele comentarii negative ale naționaliștilor, care consideră că limba macedoneană ar trebui să fie unica limbă oficială a Macedoniei, au inclus acuzații ce susțin că publicarea unei cărți în albaneză contribuie la ceea ce ei numesc “dezmembrarea” țării.

JB: Din fericire, reacțiile negative au fost mult mai puține decât cele pozitive. Este vorba de cazuri izolate și suntem bucuroși că oamenii au ales să se concentreze pe povestea Samiei, mai degrabă decât pe probleme complet irelevante. Povestea ei (ca multe altele) este prea prețioasă în raport cu “numărarea celulelor sangvine” [expresie idiomatică ce arată prejudecățile naționaliștilor din Balcani când vine vorba despre originile etnice sau rasiale].
Pe de altă parte, experiența noastră a demonstrat că dacă ne deschidem unii către alții și lucrăm împreună, putem obține rezultate fantastice. Și încă o dată, aceste avantaje ale muncii în comun depășesc diviziunile.
De exemplu, fanii benzilor desenate din Kosovo vin adesea în librăria noastră pentru a cumpăra benzi desenate publicate în sârbă sau în croată. Imprimarea benzilor desenate în albaneză a contribuit la scăderea prețului pentru ambele clientele, datorită creșterii volumului general al vânzărilor.
Trebuie să lucrăm împreună la sinergia și diseminarea valorilor diverse. De aceea, este important pentru noi că recepția romanului și recenziile primite au fost excelente până acum și sperăm că vânzările vor urma același trend.