- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Despre intenție în crearea conținutului rețelelor noastre sociale

Categorii: Citizen media, Idei, Media și jurnalism, The Bridge
IMAGE: 3D Social Networking by Stockmonkeys.com (CC BY 2.0) [1]

Rețea Socială 3D, fotografie de Stockmonkeys.com (CC BY 2.0)

Argumentele elocvente susținute de cineva cu o perspectivă foarte diferită de a mea reprezintă exact ceea ce am nevoie pentru a-mi stimula gândirea și, dacă este necesar, pentru a-mi revizui opiniile.

Săptămâna trecută, prietenul meu Tin a scris despre ideea de intenție în selectarea persoanelor incluse în rețelele sale [2]. Ideile lui m-au făcut să mă gândesc la cine și la ce conțin propriile mele rețele, și, de asemenea, la cum se pot extinde.

În multe privințe, această idee este, de fapt, opusul a ceea ce multe rețele sociale și platforme încearcă să facă, iar acest lucru mă îngrijorează foarte mult. Opțiuni precum “S-ar putea să îți placă, de asemenea, …”, sau “Recomandat pentru tine” ne îndeamnă mai degrabă spre lucruri pe care le-am agrea deoarece acestea sunt similare cu noi, decât spre lucruri care     ne-ar face să gândim.

Ceea ce susțin eu este că nu e o problemă să nu fiu de acord cu lucruri pe care le văd online. Mai mult decât atât, chiar vreau să văd lucruri online cu care nu sunt de acord. Argumentele elocvente susținute de cineva cu o perspectivă foarte diferită de a mea sunt exact ceea ce am nevoie pentru a-mi stimula propria gândire și, dacă este nevoie, pentru a-mi revizui opiniile.

Distribuție digitală inechitabilă

În mod contradictoriu, însă, în timp ce din ce în ce mai mulți oameni sunt activi online, se pare că e din ce în ce mai greu să accesez perspective diferite. Cartea intitulată The People's Platform [3] (‘Platforma Oamenilor’) de Astra Taylor analizează acest fenomen:

While the Internet offers marginalized groups powerful and potentially world-changing opportunities to meet and act together, new technologies also magnify inequality, reinforcing elements of the old order. Networks do not eradicate power: they distribute it in different ways, shuffling hierarchies and producing new mechanisms of exclusion.

În timp ce internetul oferă oportunități grupurilor marginalizate de a se întâlni și de a acționa împreună, putând astfel schimba lumea, în același timp noile tehnologii amplifică inegalitatea, consolidând elemente ale vechii ordini. Rețelele nu anulează puterea, ci o distribuie în diferite moduri, amestecând ierarhii și producând noi mecanisme de excludere.

Taylor descrie tendința noastră spre “homofilie” – de a ne asocia cu și a relaționa cu alte persoane similare nouă înșine – și modul în care acest lucru ne afectează comportamentul digital. Cartea (pe care o recomand cu tărie) discută în detaliu aceste teme referioare la diversitate și putere pe platformele sociale.

“Argumentele elocvente ale cuiva cu o perspectivă total diferită de a mea sunt exact ceea ce am nevoie pentru a-mi stimula gândirea și, dacă e nevoie, pentru a-mi revizui opiniile.”

Nu e greu să găsim exemple, atât online, cât și offline. Cel la care m-am gândit cel mai mult, totuși, și care a devenit vestit după publicarea cărții lui Taylor în 2014, este platforma Medium. După cum scrie BBC într-un articol recent [4], “Medium a devenit o piață de desfacere pentru persoanele care au deja cele mai mari audiențe din lume”. Eu nu sunt de acord cu tot ce e prezentat aici, dar partea a doua a articolului discută o idee pe care o aprob: “Medium poate părea, uneori, locul cel mai puțin probabil în care să te confrunți cu o viziune diferită de a ta.”

Oarecum ironic, după ce a stat în închisoare șase ani între 2008-2014, Hossein Derakhshan a scris despre fenomenul [5]de centralizare a rețelei de internet și a informației online, chiar pe platforma Medium.

Deci, ceea ce spun nu este nou. Noi știm că ceea ce citim și toate informațiile pe care le obținem online devin din ce în ce mai omogene, din ce în ce mai mult făcute intenționat pentru a ne bucura, și – în opinia mea – tot mai plictisitoare, din mai multe puncte de vedere.

De aceea m-am gândit cum am putea contracara această homofilie indusă algoritmic. Am scris despre începuturile încercărilor mele de a face acest lucru în 2014 [6] – dar iată câteva tactici recente pe care le-am testat.

Strategii

Deși cred că destul de târziu, am realizat că îmi plac buletinele de știri. Persoanele care au preocupări diferite de ale mele și care se pricep în a prezenta informațiile online au fost o sursă constantă de interes pentru mine. Cei care nu se limitează la “cele mai populare” părți ale site-urilor și caută lucruri deosebite în cantitatea copleșitoare de informații de pe internet au respectul și recunoștința mea. În această epocă în care mașinile selectează totul, informațiile special alese – de multe ori pe teme despre care nu aș citi altfel (și deci, care, probabil, nu mi-ar fi recomandate) – mă învață foarte mult. Acest articol de pe BuzzFeed despre buletine informative interesante [7] are câteva recomandări bune.

Altă tactică a constat în a urmări pe Twitter utilizatori care nu au absolut nimic în comun cu mine și care au opinii total diferite de ale mele. Nu intru în conversație cu ei online foarte des, dar este fascinant pentru a vedea ce tipuri de surse de informații au, cu cine interacționează și ce fel de lucruri le consideră interesante.

Având în vedere că este din ce în ce mai ușor de a urma pur și simplu fluxul algoritmic, lupta cu aceste tendințe va necesita intenție și efort din partea noastră a tuturor. După părerea mea, un prim pas pe care îl putem face este să alegem intenționat sursa și conținutul informațiilor noastre. Aceste tendințe îi vor afecta cel mai mult pe cei marginalizați de societate, dar este responsabilitatea noastră să facem un efort real pentru a-i auzi.

O versiune a acestui articol a fost publicată original de Zara Rahman [8] / CC BY-SA 4.0 [9] pe Zararah.net.