- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Verdict istoric: Un tribunal din Guatemala a hotărât că violența sexuală este crimă împotriva umanității

Categorii: Guatemala, Breaking News, Citizen media, Drepturile Omului, Etnie & rasă, Femei și gen, Indigeni, Istorie, Lege, Război și conflict
"Q’eqchíes have covered their faces during the whole process. The eyes can be barely seen. When the experts opened the boxes that contained 48 carcasses with signs of torture, their gaze was fixed on the remains of the people that haven't been able to be identified, and that could be any of their husbands, or other witnesses' family members. Photography taken by Sandra Sebastián, and published in Plaza Pública under Creative Commons license. [1]

Femeile Q’eqchíes și-au acoperit fețele în timpul procesului. De abia li se puteau zări ochii. Când experții au deschis cutiile conținând 48 de cadavre cu semne de tortură, privirile lor s-au fixat pe rămășițele celor neidentificați, care ar fi putut să fie chiar soții lor sau rude ale martorilor.   Fotografie de Sandra Sebastián, publicată în Plaza Pública sub licență Creative Commons.

Pe 26 februarie 2016, un tribunal din Guatemala a hotărât că foști membrii ai armatei sunt vinovați de crime împotriva umanității. Crimele au constat în viol, sclavie sexuală și uciderea femeilor și fetelor indigene în timpul conflictului armat [2]care a afectat țara, iar sentința a însumat 210 ani. Este prima oară când un tribunal național a declarat violul ca fiind armă de război și crimă contra umanității. Instituțiile internaționale și mass-media cetățenească au considerat că această declarație are semnificație istorică:

Cazul Sepur Zarco, primul caz de sclavie sexuală în timp de război judecat într-un tribunal național.

Guatemala dovedește că abuzul sexual în contextul războiului nu este un simplu caz de comportament tipic masculin, ci este o armă de război și trebuie pedepsit.

Plaza Publica [1], o publicație guatemaleză independentă de știri, a explicat contextul procesului legal care a durat 13 zile:

În sala Curții Supreme de Justiție, femeile Q’eqchíes au retrăit amintirile lunilor petrecute în avanpostul militar de la Sepur Zarco.. […] Au fost repovestite mărturiile victimelor […] despre cum soldații–îndrumați de comandanții militari– au provocat dispariția soților în august 1982. ‘Văduve’ și ‘singure’, victimele au fost forțate să se mute în avanpostul militar de la Sepur Zarco unde, după mărturiile lor, au fost violate [9] repetat în cele șase luni, forțate să spele uniformele militare și să gătească.

Verdictul a fost anunțat public, însă identitatea victimelor a fost protejată. Oricine interesat de acest proces a avut posibilitatea să-l urmărească în direct pe internet, iar publicul a avut diferite reacții:

Într-un tribunal plin de oameni, Rigoberta Menchú și activiști din Guatemala așteaptă verdictul în procesul legat de violențele sexuale de la Sepur Zarco.

Din public au făcut parte femei celebre, precum activista pentru drepturile omului Roslina Tuyuc [15] și câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace, Rigoberta Menchú [16], care a postat în direct comentariile sale:

Cu surorile mele de luptă, Rosalina Tuyuc și Maria Canil, fondatoare ale organizației CONAVIGUA

În verdictul său, judecătorul a descris comportamentul brutal al soldaților din cauza căruia au suferit femeile indigene vulnerabile în timpul războiului:

“La Sepur Zarco, comportamentul îndurat de femei a fost mai rău decât acela față de animale”, a spus judecătorul Barrios.

Alți utilizatori de Twitter au accentuat importanța verdictului:

Astăzi Guatemala este dovada că tribunalele naționale pot face justiție în cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului.

În timp ce observatorii internaționali au lăudat eforturile tribunalelor naționale, un comentariu deosebit a fost făcut de organizația națională a universităților—CEUG (în spaniolă, Coordinadora Estudiantil Universitaria de Guatemala), care a avut recent un rol important în lupta contra corupției și care a rezumat astfel de ce această sentință este vitală pentru viitorul națiunii:

Atâta timp cât există justiție pentru cel mai defavorizat și mai vulnerabil, există speranță pentru un viitor demn pentru toată lumea.

Deși tribunalele din Guatemala pot face recurs la această sentință și Curtea de Casație [23] chiar poate să o declare nulă, majoritatea opiniei publice este de acord că sentința dată de judecătorul Jazmín Barrios pe 26 februarie creează un precedent de curaj, demnitate si rezistență fără violență demonstrat de femeile indigene care au refuzat să renunțe la lupta pentru justiție și care au învins stigma violului, sărăciei, marginalizării, rasismului și excluderii pe motiv de clasă socială pentru a câștiga dreptate. Deși dat abia după 34 de ani, acest verdict a deschis drumul justiției pentru femeile din Guatemala–și din toată lumea–care au fost victime ale crimelor de război.