Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Comunitatea indigenă Pemón din Venezuela așteaptă ziua în care Germania îi va returna Bunica Kueka

Alejandro Díaz (Kachipiú) indígena pemón y estudiante de la Universidad nacional Experimental Indígena del Tauca, visita a la abuela Kueka en Berlín, año 2015.

Alejandro Díaz (Kachipiú), membru al comunității indigene Pemón și student la Universitatea Națională Experimentală Indigenă din Tauca, Venezuela, fotografiat cu Bunica Keuka în Berlin, 2015. Fotografie folosită cu permisiune.

Recenta indignare legată de creatoarea de modă franceză Isabel Marant care a fost acuzată de plagiat după ce a folosit într-una din colecțiile sale broderii tipice din Oaxaca, Mexic, a provocat o neașteptată suită de discuții despre drepturile de proprietate intelectuală colectivă ale comunităților indigene din America Latină și din lume.

Media online, rețelele sociale și chiar un scurt film au prezentat controversa. Toată această dezbatere este puțin neobișnuită, având în vedere că, din păcate, încălcarea drepturilor indigenilor este des întâlnită în istoria lor.

Foto 2: Fragmento de la abuela Kueka. Berlín.

Secțiune din piatra Bunica Kueka. Berlin. Fotografie folosită cu permisiune.

Un eveniment la fel de important, deși mai puțin mediatizat, a avut loc în Venezuela în 1998.

O piatră de jasp, cântărind aproape 30 de tone, cunoscută în comunitatea Pemón drept Bunica Kueka, a fost luată din mediul ei natural pentru a fi expusă în parcul metropolitan Tiergarten din Berlin, Germania. Piatra gigantică urma să fie inclusă în proiectul Piatra Globală realizat de artistul plastic Wolfang von Schwarzenfeld.

Populația Pemón reprezintă un grup etnic care trăiește în sud-estul Venezuelei. Așezările comunității sunt situate în Savana Mare, un frumos ținut plat milenar cu formațiuni stâncoase numite tepuyes.

După aproape 20 de ani, îndepărtarea Bunicii Kueka reprezintă un subiect sensibil în special pentru comunitățile Pemón care trăiesc în parcul național Canaima din sudul Venezuelei. Bunica Kueka face parte din cosmogonia acestui grup etnic și mutarea ei a creat un vid de neînlocuit din punct de vedere cultural.

Profesora pemón Ana Figueroa.

Profesoara Ana Figueroa, din comunitatea Pemón. Fotografie folosită cu permisiune.

Ana Figueroa, profesoară de liceu specializată în educație interculturală bilingvă, trăiește în comunitatea San Antonio de Roscio și face parte dintre autoritățile locale. În calitate de membru Pemón, ea declară:

La historia de la abuela Kueka sería muy larga de explicar. Forma parte de los cuentos con los que nos criaron nuestros abuelos. Tal vez lo más importante sería decir que forma parte de nuestro origen. Es la génesis, la primera madre. De ella nace nuestra cultura pemón. De ella venimos. Que no esté ha sido para nuestro pueblo muy doloroso. Todavía hoy seguimos esperando su retorno a pesar de la lucha que por mucho tiempo hemos librado.

Ar lua mult timp pentru a explica istoria Bunicii Kueka. Este una dintre poveștile cu care ne-au crescut bunicii noștri. Poate cel mai important lucru de spus este că face parte din originile noastre. Este geneza, prima mamă. Cultura Pemón s-a născut din ea. Este locul de unde provenim. Comunitatea noastră suferă din cauza absenței ei.

În toți acești ani, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Institutului Patrimoniului Cultural, guvernul venezuelean a trimis o petiție oficială guvernului german cerând returnarea Bunicii Kueka. Dar soluționarea întârzie, în special din cauza procedurilor legale specifice acestor demersuri și a cerințelor logistice necesare pentru aducerea pietrei înapoi în Venezuela.

Deși există diverse opinii referitoare la cerința Venezuelei, petiția de returnare a Bunicii Kueka se bazează în principal pe două argumente: primul, relocarea reprezintă un act ilegal comis de către autoritățile venezuelene și cele germane; și al doilea, comunitatea Pemón are o doleanță legitimă de a i se restitui un obiect cu semnificație spirituală și sfântă în cultura comunității.

Pe Twitter, mulți utilizatori și-au exprimat dorința ca Bunica Kueka să fie returnată:

Urmărind salvarea Bunicii noastre Kueka http://t.co/5iOMprSjN1. Și chiar îl consideră “ARTIST” pe nesăbuitul care a luat-o.

Bunica noastră Kueka va fi cu noi în curând!! Aleluia!!

Venezuela sărbătorește Ziua Internațională a Indigenilor! Deci, cerem ca Germania să returneze Bunica Kueka.

În prezent, imensa piatră de jasp zace pe pământ străin. Deocamdată, copiii ei încă își mai amintesc de ea și o vor înapoi acasă. Între timp, Bunica Kueka așteaptă, iar comunitatea Pemón așteaptă și ea.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.