Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

În ciuda democraţiei, Argentina încă numără oameni dispăruţi

Mural in Buenos Aires of Susana Trimarco, the mother of Marita Verón, a young girl of 23 who disappeared from the Argentinian city of Tucumán in April 2002 at the hands of a human trafficking ring. Image taken from the Flickr account PixelBeat! under the Creative Commons license.

Pictură murală (în Buenos Aires) a femeii Susana Trimarco, mama tinerei de 23 de ani, Marita Verón, care a dispărut în aprilie 2002 în mâinile traficanţilor de fiinţe umane. Imagine preluată de pe contul Flickr PixelBeat!

Pentru mulţi, imaginea “persoanei dispărute” rămâne legată de dispariţiile din timpul ultimei dictaturi (1976-1983). În ciuda faptului că au trecut 32 de ani de democraţie, sute de oameni, în special femei şi fete tinere, sunt încă de negăsit.

Potrivit UNICEF şi Ministerului de Justiţie, Securităţii şi Drepturilor Omului mai mult de 4.000 de persoane devin victime ale traficului de carne vie în fiecare an. Una din modalităţile folosite de această mafie este răpirea, care vizează, în primul rând, femei şi fete tinere, însă şi băieţi, puşi să se prostitueze:

Esta modalidad abarca casos de secuestros de niños, niñas y adolescentes para transformarlos en verdaderos esclavos, carentes de todos los derechos, en objetos en poder de otros que dirigen sus acciones y su vida misma.

Această modalitate implică răpirea băieţilor, a fetelor, a adolescenţilor care sunt transformaţi în adevăraţi sclavi şi privaţi de drepturi, transformaţi în nişte obiecte pentru care alţii au drept de decizie (chiar şi asupra vieţii).

În 2006, Argentina a implementat legea privind traficul uman (legea 26.364), iar în iunie 2015, potrivit oficialilor, 8.151 de victime au fost eliberate mulţumită acestei legi.

În timp ce această problemă nu reprezintă ceva nou, a revenit totuşi în atenţia publicului din cauza povestei tinerei de 23 de ani,  Marita Verón, care a dispărut din oraşul Tucumán în aprilie 2002. Ea a fost declarată dispărută şi probabil trimisă să muncească în nord-estul Argentinei ca prostituată. Luând în considerare faptul că poliţia şi politicienii locali ar fi colaborat cu traficanţii, mama victimei, Susana Trimarco, a continuat căutările pe cont propriu.

Au trecut treisprezece ani de atunci şi încă nu a fost găsită. De-a lungul timpului, Susana s-a întâlnit şi cu alte familii, ale căror copii au reuşit să scape. A realizat că Marita nu este un caz izolat şi că există benzi organizate care se ocupă cu răpirea femeilor şi care se bucură de sprijin politic. Astfel, ea a organizat Fundaţia María de los Ángeles, unde ajung plângeri şi unde se oferă sprijin şi consiliere familiilor.

Cazul fetei a câştigat atenţia publicului datorită telenovelei Vidas Robadas, o producţie a anului 2008 difuzată pe canalul naţional Telefé, ceea ce a însemnat şi un apel pentru lupta împotriva răpirii. Eforturile pentru a atrage atenţia societăţii în privinţa acestei probleme nu se încheie aici. Mulţi artişti şi producători au contribuit la conştientizarea acestei chestiuni. De exemplu, documentarul Mujeres en Venta (Femei de vânzare) oferă o perspectivă globală a acestei situaţii, declaraţii tulburătoare ale victimelor şi discută despre metodele implementate de traficanţi, cum ar fi cele de “recrutare” şi “privare de libertate”.

(Video în limba spaniolă)

De asemenea, şi lumea fictivă abordează acest subiect. Ca de exemplu, filmul de scurt metraj, de  Gustavo “oRni” Fernandez, Sub acoperire: Trafic de fiinţe umane, oferă o întorsătură neaşteptată la final.

(Video în limba spaniolă)

Pe de altă parte, filmul ALMA, regizat de Marcela Suppicich şi declarat ca fiind de “interes social”, spune povestea tinerei Alma, răpită de traficanţi şi atrage atenţia asupra acestui subiect.

(Video în limba spaniolă)

Între timp, în lumea benzilor desenate, reporterul şi caricaturistul Julieta Arroquy se foloseşte de personajul Ofeliei pentru a crea paralele între dispariţiile femeilor precum Marita Verón, Florencia Penacchi, Érica Soriano, şi María Cash, şi cele care au avut loc în timpul dictaturii militare.

De asemenea, diverse campanii au fost lansate în lumea media pentru a atrage atenţia asupra victimelor şi pentru a ajuta la încetarea suferinţelor lor:

Fără clienţi nu există trafic.

 #NotoTrafficking  Fără clienţi nu există trafic. Denunţă la numărul gratuit 145. ARGENTINA

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.