Croația face istorie cu prima femeie președinte ,dar politica ei îngrijorează o parte din electorat
Fosta Asistentă a Secretarului General pentru Diplomație Publică, Kolinda Grabar Kitarović, a fost aleasă drept prima femeie președinte a Croației, învingându-l pe președintele în funcție în cadrul primelor alegeri prezidențiale de când micul stat din sud-estul Europei a intrat în Uniunea Europeană.
Grabar Kitarović a câștigat lupta strânsă cu președintele Ivo Jospović ,în al doilea tur de scrutin din ianuarie 2015, obținând 50.74% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare. Ea va fi inaugurată pe 18 februarie, 2015.
Ca prima femeie președinte a Croației și ca al patrulea președinte de la obținerea independenței, ea își va lăsa fără îndoială amprenta asupra țării și a regiunii. Dar în ciuda victoriei sale istorice, mulți dintre acei cetățeni care ar fi preferat un alt reprezentant politic, își fac griji în legătură cu felul în care nevoile și părerile lor vor fi reprezentate de noua conducătoare.
Membră a Uniunii Democratice din Croația, partidul cel mai important care a câștigat independența în 1992, Grabar Kitarović este dornică să întărească ceea ce ea numește “spiritul croat” și să consolideze valorile “tradiționale” . Țara este puternic divizată între opiniile politice de stânga și de dreapta, iar ea l-a învins pe Josipović la o diferență de câteva mii de voturi.
Josipović devine primul președinte croat care nu a câștigat alegerile pentru un al doilea mandat de la obținerea independenței. Atât Franjo Tuđman, primul președinte al Croației, cât și Stjepan Mesić au fost realeși pentru alte două mandate. În ochii multora, Josipović nu a făcut multe pentru Croați în timpul mandatului său.
Drumul către un al doilea tur de scrutin
Se pare că a fost o luptă murdară și costisitoare. Prima parte a alegerilor a avut loc pe la data de 28 decembrie 2014, însumând patru candidați la președinție: Ivan Vilibor Sinčić, un tânăr activist politic, care a fost cea mai mare surpriză și a reușit să obțină 16.42% din voturi; Grabar Kitarović, care a reprezentat partidul de centru-dreapta,Uniunea Democratică Croată și a câștigat 37.88% din voturi; și președintele în funcție, Josipović, care a obținut 38.48% din voturi. Președintele nu poate fi ales decât dacă obține mai mult de 50% din voturi.
Deoarece niciunul din cei patru nu a reușit să obțină mai mult de 50% din voturi (numai 47.14% din electorat a votat în primul tur), Grabar Kitarović and Josipovićau au continuat lupta pe 11 ianuarie. .
În timpul campaniei, candidații au propus multe planuri pentru țară, care încă se luptă cu o economie precară, cu rata ridicată a șomajului, un PIB scăzut și corupție. Însă,în ciuda sumei de bani cheltuită pentru alegeri, puterea prezidențială este de fapt foarte limitată în guvernul Croației, președintele fiind mai mult un reprezentant al țării local și în străinătate, care efectuează datorii ceremoniale, cum ar fi decernarea premiilor pentru indivizi importanți.
Koliko god se mi dijelili na ovim i budućim izborima u postocima, oni loši gospodarski postoci su isti za sve #izboriprh
— Bruno Zupan (@komacore) enero 11, 2015
Indiferent de cât de divizați suntem în aceste alegeri sau în alegerile viitoare, procentele economice nesatisfăcătoare sunt aceleași pentru toată lumea #izboriprh (#electionscroatia)
Cu toate acestea, candidații au luptat pentru voturi prin intermediul dezbaterilor televizate, care adesea i-a determinat pe alegători să se întrebe ce motive concrete le-au fost oferite pentru a-i vota pe fiecare dintre candidați. Dezbaterile au generat câteva tweet-uri amuzante din partea Croaților utilizatori de rețele de socializare cu hashtag-urile #izboriprh (#electionscroatia), #izbori2014 (#elections2014), #debataRTL (#debateRTL), și #HRTizbori (#HRTelections).
Između Ive Josipovića i Kolinde Grabar Kitarović mogu izabrati samo nevažeći glasački listić. #izboriprh #izbori2014
— Vencislav Jularic (@VJularic) enero 8, 2015
Între Ivo Josipovića și Kolinda Grabar Kitarović nu pot alege decât un buletin de vot invalid. #izboriprh #izbori2014
Nitko ne očekuje španjolsku inkviziciju #izboriprh #izbori2014
— Ivan (@Setka_i) enero 8, 2015
Nimeni nu iși dorește Inchiziția Spaniolă #izboriprh #izbori2014
Subiecte de dezbatere cum ar fi crimele din Al Doilea Război Mondial și neregulile din timpul și de după Războiul de Independență al Croației au fost inevitabile în timpul confruntărilor televizate dintre Josipović și Grabar Kitarović, fostă ambasadoare a Croației în Statele Unite. În prezent, istoria joacă un rol important în Croația–politicienii nu pierd nicio ocazie de a deschide subiectul în public în loc să se concentreze asupra problemelor mai urgente, asupra subiectelor actuale care afectează cetățenii în viața de zi cu zi.
O țară extrem de divizată
Grabar Kitarović este favorizată de electoratul de dreapta și de diaspora,în special de cei care locuiesc în Bosnia-Herzegovina. Atât în Croația, cât și în Bosnia-Herzegovina, sediile de votare au fost deschide de la 7 dimineața până la 7 seara pe 11 ianuare, însă la ora 19:00, în Mostar, Bosnia, sute de oameni încă mai stăteau la coadă să voteze, deci acele sedii de votare au rămas deschise până fiecare cetățean a reușit să-și exprime votul.Alegătorii au stat la cozi imense și au călătorit tocmai din Bosnia-Herzegovina pentru a vota în Mostar, iar mulți utilizatori ai rețelelor de socializare glumeau zicând că Grabar Kitarović este de fapt noul primar al orașului Mostar.
Croația a fost mereu divizată din punct de vedere politic, dar se pare că acest fenomen a ajuns la apogeu în prezent. Sursele media regionale s-au grăbit să evidențieze trendul neo-naționalist în Croația,care,spun unii ,este un butoi de pulbere gata să explodeze.
Deși Grabar Kitarović a afirmat că ” va munci pentru o Croație mai bună” și că nu va discrimina sau exclude cetățeni pe baza crezului lor politic, unii adepți ai politicii de stânga rămân sceptici în această privință.Un tweet a rezumat sentimentul general:
Najtuznije je sto ovaj povijesni dogadaj za jednu patrijarhalnu drzavu vjerojatno ni jedna feministkinja ne smatra pobjedom. #izboriprh
— ena (@bluperception) enero 11, 2015
Ce este cel mai trist, e că acest eveniment istoric, într-un stat patriarhal, nu este văzut ca o victorie de niciun adept al feminismului. #izboriprh
Libela.org, un portal independent concentrat pe gen, sex și democrație în Croația,s-a întrebat dacă Grabar Kitarović este capabilă să unească națiunea și să lucreze în favoarea drepturilor femeilor, în ciuda faptului că nu a pus accent pe problema genului în timpul alegerilor.
O națiune este formată din oameni, iar oamenii din Croația au ales-o pe Kolinda Grabar Kitarović ca viitorul lor președinte, așa cum trebuie să se întample într-o țară democratică. Timpul va demonstra cât de benefică va fi alegerea poporului pentru această țară.